Fostul ministru al Justiției, Fadei Nagacevshi, a criticat decizia CNESP cu privire la obligativitatea cadrelor didactice nevaccinate să facă teste la Covid-19 din cont propriu. Potrivit fostului ministru, acest lucru ar avantaja unii agenți economici, care oferă servicii de testare la virusului de tip Sars-Cov-2.

„Prin această schemă, putem presupune, pe lângă faptul că se promovează interesele agenților economici ce vând teste, se mai încearcă a promova obligativitatea vaccinării masive a populației, demult dorită de unii șmecheri.

Am fost informați că la schemă se încearcă a fi atrași și agenții economici din sistemul HoReCa, care ar urma să accepte drept clienți doar persoane vaccinate sau cu test.

Se creează percepția că această paradă de hotărâri absurde este promovată pentru a isteriza populația, pentru a provoca într-un final o presiune pe Guvern în vederea impunerii unei afaceri masive cu statul-achiziția elementelor pentru testarea gratuită a populației”, scrie Fadei Nagacevschi pe pagina sa de facebook.

Ex-demnitarul mai spune că testarea obligatorie a populației ar trebui implementată adecvat din contul statului, dar trebuie explicată clar eficiența și convins de faptul că nu e vorba doar de interese financiare.

„Din cauza strategiilor de isterizare și șantaj administrativ a populației, deja s-a discreditat vaccinarea și a fost provocată transformarea oamenilor în potențiali infractori.

Azi vorbiți despre falsificarea masivă a certificatelor de vaccinare.

Este efectul advers al politicilor absurde de isterizare și șantaj administrativ pentru a obține vaccinarea.

Ce veți face mai departe: veți începe a băga oamenii la pușcărie? Credeți că va crește rata de vaccinare? Reveniți la normalitate, comunicați adecvat cu oamenii, explicați-le, nu-i forțați, nu-i considerați de proști, dacă nu doriți să distrugeți încrederea ce a mai rămas în sistemul de vaccinare”, a mai scris Nagacevschi.

Amintim, că în urma deciziei CNESP din august curent, cadrele didactice nevaccinate urmează să-și facă teste anti Covid-19 la fiecare două săptămâni, din cont propriu.

#Fadei Nagacevschi

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.