La o întâlnire publică neobişnuită de la Washington, un grup de experţi însărcinaţi de NASA să analizeze problema delicată a OZN-urilor a subliniat nevoia de a colecta mai multe date pentru a putea explica aceste fenomene în viitor, informează AFP.

„Datele existente şi relatările martorilor sunt insuficiente pentru a oferi dovezi concludente cu privire la natura şi originea fiecărui eveniment. Avem nevoie de date de înaltă calitate”, a spus David Spergel, astrofizician, preşedintele acestei comisii.

În timpul verii ar trebui publicat un raport, care să detalieze modul în care se poate realiza acest lucru.

800 de fenomene aeriene neidentificate

NASA a anunţat lansarea acestei lucrări anul trecut, iar în octombrie a desemnat nu mai puţin de 16 experţi să o realizeze. Printre aceştia, oameni de ştiinţă eminenţi, dar şi oficiali ai autorităţii americane de reglementare a aviaţiei civile (FAA), sau chiar fostul astronaut Scott Kelly. Scopul lor nu este de a trece în revistă „fenomene anormale neidentificate” – termenul oficial folosit – pentru a încerca să explice rând pe rând evenimentele observate în trecut. Este de a face recomandări NASA despre cum să le studieze riguros în viitor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aproximativ 800 de fenomene aeriene neidentificate au fost colectate până acum, a declarat miercuri Sean Kirkpatrick, directorul biroului dedicat acestei probleme din cadrul Ministerului Apărării (AARO). Dar „poate doar între 2% şi 5%” sunt „cu adevărat anormale”, a spus el.

Subiectul este foarte serios, a spus miercuri NASA: priveşte atât securitatea naţională, cât şi cea a traficului aerian. Dar trezeşte un interes puternic şi datorită termenului OZN.

„În acest moment, nu avem date explicite care să sugereze că există o legătură între fenomenele anormale neidentificate şi viaţa extraterestră”, a spus David Grinspoon, unul dintre oamenii de ştiinţă din comisie.

Nicola Fox, administrator asociat la NASA, a deschis sesiunea condamnând hărţuirea online a membrilor comisiei. Întâlnirea, care a durat câteva ore miercuri, a fost transmisă în direct pe internet, iar o porţiune a fost dedicată întrebărilor din partea publicului, depuse în prealabil online.

Această transparenţă este evidenţiată de agenţia spaţială americană, care subliniază necesitatea „destigmatizării” subiectului.

#comisie #NASA #OZN

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.