Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Summit-ul de la Bulboaca: Ce reprezintă Comunitatea Politică Europeană și cum a apărut

01 Iun. 2023, 06:45
 // Categoria: Summit 2023 // Autor:  Victoria Laur
01 Iun. 2023, 06:45 // Summit 2023 //  Victoria Laur

Pe 1 iunie, circa 50 de lideri din Europa se întrunesc la Castel MIMI de la Bulboaca, unde va avea loc Summit-ul Comunității Politice Europene (CPE). În cadrul întrevederii, se vor discuta mai multe subiecte privind securitatea țărilor europene, cooperarea și problemele energetice.

Cum a apărut CPE?

După ce Rusia a invadat Ucraina, guvernările de la Kiev, Chișinău și Tbilisi au depus cereri pentru aderare la Uniunea Europeană. Între timp, UE are la rând statele balcanice, care așteaptă să devină membre, iar discuțiile despre eventuala extindere se intensifică.

Pe 9 mai 2022, președintele francez Emmanuel Macron a ținut un discurs în cadrul Parlamentului European. Liderul de la Paris a propus crearea Comunității Politice Europene (CPE). Oficial, propunerea a fost prezentată Consiliului UE la reuniunea de pe 23-24 iulie 2022. În opinia sa, state precum Ucraina au nevoie de decenii pentru a adera la UE, iar în cadrul comunității, acestea vor avea acces rapid și eficient la sprijin din partea Uniunii Europene.

„Comunitatea politică europeană nu este o alternativă la procesul de aderare, ci un cadru complementar. Ar permite structurarea în mod mai puternic a relațiilor politice, energetice, a investițiilor. Ideea este să creăm un nou cadru de cooperare, să adunăm națiuni democratice, cu aceleași valori, care speră să adere la UE”, a explicat Macron.

Ce este CPE?

CPE reprezintă o platformă pentru discuții politice și strategice despre viitorul Europei. Statele membre își propun să colaboreze politic, pentru a aborda probleme de interes comun, să își consolideze stabilitatea și securitatea. Liderii din statele membre s-au întâlnit pentru prima dată în octombrie 2022, la Praga.

Conform statutului, oficialii Comunității au două reuniuni anuale, una într-un stat membru al UE, iar alta – într-o țară care nu face parte din comunitate. Din CPE fac parte, pe lângă statele UE, Marea Britanie, Islanda, Ucraina, Moldova, Turcia, Azerbaidjan, Georgia și Armenia. După Summit-ul din toamna anului 2022, când se decidea unde va avea loc următorul, autoritățile de la Chișinău și Londra fiind cele care au propus să îl găzduiască, iar până la urmă s-a decis că evenimentul se va desfășura în țara noastră.

Relația Moldova – CPE

În mai 2022, Maia Sandu era primită de omologul francez Emmanuel Macron la Palatul Elysee. Acolo, Republicii Moldova i s-a propus să devină membră a Comunității Politice Europene.

„Această comunitate politică ar însemna pentru noi o oportunitate să participăm la discuțiile pe care le au țările-membre. Să ne prezentăm punctul nostru de vedere nu doar o dată la câțiva ani, când se adună țările Parteneriatului Estic. Dumnealui crede că prin acest mecanism putem să grăbim procesul de integrare europeană”, spunea Sandu după vizita la Paris.

În octombrie 2022, șefa statului a participat la Praga, la primul summit al CPE. În cadrul unei conferințe de presă susținute alături de Macron, președintele țării noastre a anunțat disponibilitatea Moldovei de a deveni gazda celui de-al doilea summit.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.