Pe 1 iunie, circa 50 de lideri din Europa se întrunesc la Castel MIMI de la Bulboaca, unde va avea loc Summit-ul Comunității Politice Europene (CPE). În cadrul întrevederii, se vor discuta mai multe subiecte privind securitatea țărilor europene, cooperarea și problemele energetice.

Cum a apărut CPE?

După ce Rusia a invadat Ucraina, guvernările de la Kiev, Chișinău și Tbilisi au depus cereri pentru aderare la Uniunea Europeană. Între timp, UE are la rând statele balcanice, care așteaptă să devină membre, iar discuțiile despre eventuala extindere se intensifică.

Pe 9 mai 2022, președintele francez Emmanuel Macron a ținut un discurs în cadrul Parlamentului European. Liderul de la Paris a propus crearea Comunității Politice Europene (CPE). Oficial, propunerea a fost prezentată Consiliului UE la reuniunea de pe 23-24 iulie 2022. În opinia sa, state precum Ucraina au nevoie de decenii pentru a adera la UE, iar în cadrul comunității, acestea vor avea acces rapid și eficient la sprijin din partea Uniunii Europene.

„Comunitatea politică europeană nu este o alternativă la procesul de aderare, ci un cadru complementar. Ar permite structurarea în mod mai puternic a relațiilor politice, energetice, a investițiilor. Ideea este să creăm un nou cadru de cooperare, să adunăm națiuni democratice, cu aceleași valori, care speră să adere la UE”, a explicat Macron.

Ce este CPE?

CPE reprezintă o platformă pentru discuții politice și strategice despre viitorul Europei. Statele membre își propun să colaboreze politic, pentru a aborda probleme de interes comun, să își consolideze stabilitatea și securitatea. Liderii din statele membre s-au întâlnit pentru prima dată în octombrie 2022, la Praga.

Conform statutului, oficialii Comunității au două reuniuni anuale, una într-un stat membru al UE, iar alta – într-o țară care nu face parte din comunitate. Din CPE fac parte, pe lângă statele UE, Marea Britanie, Islanda, Ucraina, Moldova, Turcia, Azerbaidjan, Georgia și Armenia. După Summit-ul din toamna anului 2022, când se decidea unde va avea loc următorul, autoritățile de la Chișinău și Londra fiind cele care au propus să îl găzduiască, iar până la urmă s-a decis că evenimentul se va desfășura în țara noastră.

Relația Moldova – CPE

În mai 2022, Maia Sandu era primită de omologul francez Emmanuel Macron la Palatul Elysee. Acolo, Republicii Moldova i s-a propus să devină membră a Comunității Politice Europene.

„Această comunitate politică ar însemna pentru noi o oportunitate să participăm la discuțiile pe care le au țările-membre. Să ne prezentăm punctul nostru de vedere nu doar o dată la câțiva ani, când se adună țările Parteneriatului Estic. Dumnealui crede că prin acest mecanism putem să grăbim procesul de integrare europeană”, spunea Sandu după vizita la Paris.

În octombrie 2022, șefa statului a participat la Praga, la primul summit al CPE. În cadrul unei conferințe de presă susținute alături de Macron, președintele țării noastre a anunțat disponibilitatea Moldovei de a deveni gazda celui de-al doilea summit.

#CPE #istoria CPE #Moldova #Sandu #summit 2023

Plățile informale din sistemul medical continuă să fie o problemă, recunoaște ministrul Sănătății Alexandru Gasnaș. Oficialul a precizat că fenomenul este complex și că nu trebuie creată impresia că toți medicii sunt corupți sau că toți pacienții oferă bani informal.

Este o parte de sistem și noi nu ar trebui să punem presiune indirect doar că simbolizăm că toți medicii sunt corupți sau pacienții achită banii informali în sistem”, a declarat Gasnaș.

Ministrul susține că autoritățile trebuie să explice atât medicilor, cât și pacienților care sunt serviciile medicale gratuite și ce drepturi au bolnavii.

”Noi avem programul unic în care sunt incluse toate serviciile care sunt gratis pentru pacienți”, a explicat oficialul.

Potrivit lui Gasnaș, una dintre probleme apare atunci când la aceeași ușă a medicului se formează mai multe fluxuri de pacienți – cei veniți în regim de urgență, cei programați, dar și cei care urmează deja un tratament. Aceste situații creează cozi și, implicit, riscuri pentru apariția plăților informale: „Aceste rânduri duc necondiționat la anumite riscuri de plăți informale”.

Gasnaș consideră că digitalizarea traseului pacientului și transparența procesului ar putea reduce aceste riscuri.

„Prin digitalizarea traseelor, claritatea traseelor și diminuarea componentei umane de a decide când și unde intră, iar rândurile să fie mai transparente, va rezolva o parte din aceste plăți informale”, a declarat el.

În același timp, ministrul i-a îndemnat pe pacienți să nu accepte condiționarea serviciilor medicale gratuite și să raporteze cazurile în care li se cer bani. Potrivit oficialului, informațiile despre astfel de cazuri sunt transmise și discutate cu Centrul Național Anticorupție, iar autoritățile încearcă să identifice zonele din sistem în care riscurile sunt mai mari.

Conform datelor din studiile de monitorizare a impactului Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție (SNIA) și a rapoartelor de profil, percepția și interacțiunea cu corupția în spitale arată astfel: 13% dintre pacienți recunosc direct că au efectuat plăți informale (bani oferiți ilegal) în legătură cu tratamentul medical primit; 3% dintre cetățeni au declarat că au oferit cadouri medicilor sau personalului medical pentru a se asigura că sunt tratați corespunzător; 7% din populație s-a confruntat direct cu o situație critică: ei sau un membru al familiei nu au putut primi tratamentul medical necesar din cauză că au refuzat sau nu au avut posibilitatea de a mitui medicul.