NASA a promis că va anunța pe 3 aprilie numele celor patru astronauți care vor zbura pe Lună anul viitor, în cadrul misiunii Artemis 2, potrivit AFP.

Aceștia vor fi primii oameni care vor călători la Lună de la ultima misiune Apollo din 1972. Adică în urmă cu mai bine de jumătate de secol. Echipajul va fi alcătuit din „trei americani și un canadian”, a declarat Bill Nelson, șeful NASA. Data lansării este programată în prezent pentru noiembrie 2024, a declarat un oficial al agenției spațiale americane la începutul acestei săptămâni.

Cei patru astronauți se vor urca la bordul rachetei SLS a NASA, cea mai puternică din lume în prezent. Ei vor sta în vârful rachetei în capsula Orion, care se va desprinde odată ajunsă în spațiu și va orbita Lună – fără a ateriza.

Misiunea va dura aproximativ zece zile.

Racheta SLS a zburat până acum o singură dată, în cadrul misiunii Artemis 1. Nava spațială Orion, care nu a avut pe nimeni la bord pentru acest prim zbor de testare, a fost propulsată de noua rachetă SLS – cea mai puternică din lume – și a orbitat cu succes în jurul Lunii înainte de a se întoarce pe Pământ.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Analiza detaliată a misiunii este încă în curs de desfășurare, a declarat administratorul asociat al Nasa, Jim Free, într-o conferință de presă. Dar rezultatele inițiale ar trebui să permită decolarea celei de-a doua misiuni Artemis „la sfârșitul lunii noiembrie 2024”, a spus el. Adică la mai mult de un an și jumătate distanță.

Peste 41 de candidați

Toți astronauții „activi” (în prezent sunt 41) sunt oficial eligibili pentru a se alătura misiunii Artemis 2. Însă procesul de selecție este ținut strict secret. La sfârșitul lunii august a anului trecut, șeful de atunci al biroului de astronauți, Reid Wiseman, a declarat că este în căutarea expertizei tehnice și a spiritului de echipă la candidații selectați. De atunci, el a renunțat și este unul dintre astronauții eligibili.

Noul șef al biroului de astronauți, Joe Acaba, tocmai l-a înlocuit și se află în prima linie a procesului de luare a deciziilor. Acei astronauți care nu au fost aleși se pot consola cu speranța de a fi selectați pentru Artemis 3, care va fi prima misiune de aselenizare pe Lună.

Aceasta este programată oficial pentru sfârșitul anului 2025, deși calendarul este foarte incert în acest stadiu.

Costumele spațiale pentru această a treia misiune, dezvoltate de compania americană Axiom Space, vor fi prezentate săptămâna viitoare la Houston, în Texas. Joi, Bill Nelson a luat cuvântul la anunțarea propunerii de buget a lui Joe Biden. Bugetul include 27,2 miliarde de dolari pentru NASA, ceea ce reprezintă o creștere cu puțin peste 7% față de anul precedent.

Revenirea pe Lună

Programul Artemis urmează să trimită pe Lună prima femeie și prima persoană de culoare, în timp ce programul Apollo a dus pe Lună 12 bărbați, toți albi. Artemis, în mitologia greacă, este sora geamănă a lui Apollo și o zeiță asociată cu Luna.

Obiectivul NASA este de a stabili o prezență durabilă pe Lună, prin construirea unei baze pe suprafața acesteia și a unei stații spațiale pe orbita ei.

Învățând să trăiască pe Lună, astronauții și NASA vor testa toate tehnologiile necesare pentru o călătorie și mai complexă: un echipaj care va merge pe Marte și se va întoarce.

#NASA

Un moldovean cu cetățenie română a fost arestat de Curtea de Apel Iași, după ce autoritățile din Lituania l-au dat în urmărire internațională și îl acuză de terorism. Sergiu Gurschi, în vârstă de 66 de ani, ar fi implicat într-o serie de incendieri cu dispozitive explozive, iar anchetatorii lituanieni susțin că operațiunile ar fi fost coordonate de serviciul militar de informații al Rusiei, scrie Ziarul de Iași.

Gurschi a fost reținut pe 24 septembrie, în jurul orei 22:45, la punctul de trecere a frontierei Albița, în timp ce se afla într-un autocar. Pe numele său, Tribunalul Districtual din Vilnius emisese, la 31 august 2026, un mandat european de arestare pentru infracțiuni de terorism.

A doua zi, pe 25 septembrie, Curtea de Apel Iași a dispus arestarea sa provizorie pentru 15 zile, în vederea predării către autoritățile din Lituania. Gurschi a fost plasat în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție Județean Iași. Următorul termen în dosar a fost stabilit pentru 7 octombrie.

Potrivit unor surse din Parchet citate de „Ziarul de Iași”, Gurschi și-ar fi declarat domiciliul în Sectorul 3 al Bucureștiului. În Lituania, acesta este anchetat într-un dosar privind incendierea unor bunuri și imobile cu ajutorul unor colete care ar fi conținut dispozitive explozive și care ar fi fost expediate prin companii de curierat precum DHL și DPD.

Potrivit mandatului emis de autoritățile lituaniene, Gurschi ar fi devenit membru al unei grupări teroriste în 2024 și, împreună cu alte persoane, ar fi participat la incendierea unor bunuri aparținând DHL. Faptele sunt anchetate ca acte de terorism, anchetatorii susținând că acestea ar fi pus în pericol viața și sănătatea mai multor persoane.

Autoritățile lituaniene au anunțat anterior anchete privind expedierea unor colete cu dispozitive explozive în mai multe țări europene. În septembrie 2025, 15 persoane au fost acuzate în Lituania de infracțiuni de terorism în legătură cu presupusa detonare a unor colete în Germania, Polonia și Marea Britanie. Potrivit anchetatorilor, coletele conțineau dispozitive explozive declanșate de cronometre electronice ascunse în perne de masaj.

Anchetatorii din mai multe țări europene susțin că în spatele unor astfel de operațiuni s-ar afla serviciul militar de informații al Rusiei, care ar urmări destabilizarea și intimidarea unor state europene ce sprijină Ucraina. Moscova a respins acuzațiile privind implicarea serviciilor sale de informații în aceste operațiuni.

Cazul lui Gurschi este al doilea dosar de acest tip în care o persoană este reținută la frontiera dintre Republica Moldova și România și ulterior arestată de Curtea de Apel Iași, într-un interval de mai puțin de o săptămână.

Pe 19 septembrie, aceeași instanță l-a arestat pe Iurie Manic, cetățean al Republicii Moldova, în baza unui mandat european de arestare emis de autoritățile franceze. Manic, în vârstă de 51 de ani, era căutat pentru infracțiuni legate de deteriorarea unor bunuri și subminarea moralului forțelor armate în scopul prejudicierii apărării naționale. Pentru aceste infracțiuni, pedeapsa maximă prevăzută de legea franceza este de 5 ani închisoare.

Potrivit anchetatorilor francezi, Manic ar fi coordonat o operațiune în care mai mulți cetățeni moldoveni ar fi fost recrutați pentru a realiza graffiti-uri cu mesaje legate de războiul din Ucraina.Toate acestea erau menite să manipuleze opinia publică și să amplifice tensiunile politice din Franța privind sprijinul acordat Ucrainei. Curtea de Apel Iași a dispus, la sfârșitul lunii septembrie, predarea acestuia către autoritățile franceze.