Prim-ministra Natalia Gavrilița susține că prețurile în Republica Moldova cresc din motiv că „avem un anumit tip de consum și avem resurse limitate. Consumăm produse la care au crescut preturile”. Este vorba de produsele alimentare și produsele energetice.

„Daca e să luăm consumul unei familii medii, 45% din venituri sunt direcționate pentru produsele alimentare. Or, atunci când am vorbit de exemplu cu delegația unor reprezentanți ai Congresului SUA, ei au spus că în SUA nu includ produsele alimentare în indicele inflației, pentru că preturile sunt prea volatile și oricum SUA are peste 8% inflație. Ceea ce nu s-a mai văzut de 50 de ani”, a declarat Gavrilița în cadrul emisiunii „În Profunzime”.

Prim-ministra a anunțat că la moment autoritățile lucrează la diverse strategii care vor ajuta la introducerea unor reforme pe termen scurt în beneficiul cetățenilor pentru a depăși greutățile.

Datele pentru luna mai arată că inflația în luna mai a ajuns la 29,05%.

BNM urmărește să aducă inflația la plus, minus 1,5% de la ținta inflației de 5% pe termen mediu.

Inflația este galopantă pe plan mondial. Se datorează creșterii prețurilor materiei prime, produselor alimentare și resurselor energetice alături de perturbarea lanțurilor de aprovizionare. În acest sens băncile centrale și a-u revizuit ascendent anticipările inflaționiste pentru trimestrele viitoare și ca răspuns au menținut o politică monetară anti inflaționistă.

Contextul regional și cel internațional dezechilibrează conjunctura economică autohtonă și pune presiuni pe inflație pe canalul de import. Moldova are o dependență sporită de piețele internaționale ceea ace face să fie mai vulnerabilă.

Guvernatorul, Octavian Armașu a declarat că cel mai înalt nivel al inflației urmează să fie atins în septembrie sau octombrie și ar putea depăși nivelul de 35%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BNM #inflatie #Natalia Gavrilita #Octavian Armasu

În lunile iulie–august 2026, Republica Moldova a exportat 378.165 de tone de grâu, cu aproximativ 23% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 5% peste nivelul din 2021. Valoarea exporturilor a ajuns la circa 1,4 miliarde de lei, iar prețul mediu a fost de 3,71 lei pentru un kilogram.

Potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță, creșterea încasărilor pe tonă nu înseamnă neapărat profituri mai mari pentru fermieri și comercianți, întrucât costurile logistice au crescut și reduc marjele.

O vulnerabilitate este transportul feroviar. Exporturile de grâu pe calea ferată au scăzut de la 45.341 de tone în iulie la doar 2.870 de tone în august, cu aproape 94%. Analiza leagă scăderea de blocajele pe direcția portului Reni și de riscurile militare din regiune.

În același timp, 73,8% din exporturile de grâu au fost realizate prin cele două componente ale hubului Giurgiulești, ceea ce indică o dependență ridicată de un număr restrâns de rute logistice.

Pe segmentul făinii, situația este diferită. În perioada 1 ianuarie–26 august 2026, Moldova a exportat 16.431 de tone, cu circa 4% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Încasările au fost de 87,1 milioane de lei.

Prețul mediu de export al făinii a coborât de la 5,85 lei/kg în martie la 4,63 lei/kg în august. În același timp, Moldova a importat 15.688 de tone de făină, în valoare de 120,7 milioane de lei. Astfel, exporturile au depășit importurile cantitativ cu 743 de tone, dar balanța valorică a rămas negativă, cu un deficit de 33,6 milioane de lei.

Potrivit analizei, diferența de preț este explicată și prin structura produselor: Moldova exportă în principal făină în vrac sau în saci mari, destinată industriei, în timp ce importă mai ales produse ambalate pentru comerțul cu amănuntul.

Analiza arată că România și Israelul absorb împreună peste 99% din exporturile moldovenești de făină. Autorul susține că dezvoltarea sectorului ar necesita un lanț mai bine conectat, de la producția de grâu și stocare până la procesare, transport și vânzare.