Judecătorii decid marți dacă lui Igor Dodon îi va fi prelungit arestul la domiciliu. De asemenea, o solicitare similară, dar referitoare la arestul preventiv, va fi examinată și în privința cumnatului său, Petru Merineanu. Realitatea va difuza imagini live de la fața locului pe Rlive.md și RLive TV.

Dodon a fost plasat în arest la domiciliu pe 26 mai, după ce pe 24 mai mascații au descins la domiciliul său și al persoanelor interpuse cu percheziții. Fostului președinte i s-au înaintat învinuiri de îmbogățire ilicită, trădare de Patrie, acceptarea finanțării partidului politic de către un grup criminal organizat și corupere pasivă.

Soția sa, Galina Dodon, a fost citată și figurează în dosar drept complice la îmbogățire ilicită și are interdicție de a părăsi țara timp de două luni. Cei doi pledează nevinovați, iar ex-prima doamnă susține că și fratele său nu a comis ilegalități, ci a câștigat banii când a muncit în Rusia, apoi i-a investit în afacerea pe care o deține în satul de baștină.

Video: Radar Politic

Fostul președinte a fost citat ultima dată la Procuratură pe 17 iunie, iar soția sa – pe 16. Socialistul susținea că procurorii „din start știau că nu au nici o șansă. Vă aduc aminte, sunt patru învinuiri. Una e îmbogățire ilicită, au sumat activele tuturor din jur și spun că sunt a lui Dodon. Pe celelalte ei s-au înglodat și încearcă să sugă din deget sau din altă parte. Nu au șanse”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Video: TV8

În cadrul perchezițiilor desfășurate la sfârșitul lunii mai, la domiciliul lui Igor Dodon au fost găsiți bani, iar la cumnatul său – o recipisă potrivit căreia Galina Dodon a oferit arvună de 25.000 de euro. Banii erau oferiți pentru utilaje de bucătărie, apoi persoana care a semnat-o declarat că suma a fost restituită după livrarea produselor și constituia mai mult decât valoarea tehnicii.

Procurorii susțin că au probe care demonstrează faptele lui Dodon și a persoanelor interpuse. Ei susțin că fostul președinte, prin acțiunile sale, a atentat la anumite aspecte vitale ale Republicii Moldova. Dacă vina îi va fi demonstrată, acesta riscă până la 20 de ani de pușcărie. „Au fost prezentate probe ca anexă la dosar, peste 100 de file. Probe care denotă riscul distrugerii probelor, influențării martorilor, determinarea de a depune declarații false. După viziunea noastră și materiale prezentate instanței pentru cercetare, este inadmisibil pentru că o persoană este plasată în arest la domiciliu”, susțineau anterior ofițerii.

#arest la domiciliu #arest preventiv #Dodon #dosarul dodon #dosarul kuliok #Igor Dodon

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.