Traversăm o perioadă complicată și este firesc să existe nemulțumiri ale cetățenilor, totuși, deocamdată nu se pune problema remanierilor guvernamentale. Este răspunsul prim-ministrului Natalia Gavrilița la solicitările mai multor reprezentanți ai societății civile și forțelor politice de a demite mai mulți membri ai echipei Executivului. Șefa Guvernului s-a arătat însă nemulțumită de activitatea Băncii Naționale, menționând că Parlamentul va fi cel care va decide privind o eventuală demitere a guvernatorului Octavian Armașu.

Deși reprezentanții partidelor parlamentare și extraparlamentare au cerut în repetate rânduri demiterea vicepremierului Andrei Spînu, pe care-l acuză de negocierea proastă a contractului cu Gazprom, Natalia Gavrilița spune că echipa guvernamentală rămâne consolidată în această perioadă de criză, informează ipn.md.

„Trecem printr-o perioadă complicată, avem criza gazelor pe plan internațional. Au crescut prețurile, vedem o nemulțumire a populației și este evident că ministrul care se ocupă de acest domeniu, Guvernul, în general, atrage critici în această perioadă. Eu cred că noi am făcut tot posibilul ca să apărăm interesele cetățenilor și ale țării. Nu avem astfel de planuri (demiterea lui Andrei Spînu – n.r.), știu că despre asta se discută mult, de când a fost învestit Guvernul tot aud de remanieri. Acum suntem în plină criză. Atunci când vom considera că este momentul oportun pentru remanieri, vom comunica acest lucru”, a spus prim-ministrul Natalia Gavrilița în cadrul emisiunii „Joi cu Liliana Barbăroșie” de la postul public de televiziune.

În același timp, șefa Executivului s-a arătat nemulțumită de acțiunile Băncii Naționale. Natalia Gavrilița spune că rata mare a inflației este și o consecință a ineficienței activității BNM. Deși reprezentanții FMI au dat de înțeles anterior că nu agreează o demitere a guvernatorului BNM, premierul spune că decizia aparține exclusiv Parlamentului de la Chișinău.

„Este decizia suverană a Parlamentului. Parlamentul va face toate investigațiile necesare. În opinia mea, acțiunile nu au fost suficient de hotărâte și nu au fost luate la timp, de aceea am ajuns la un nivel al inflației atât de mare. Și comunicarea în baza rapoartelor inflației putea fi îmbunătățită. Sunt rapoarte foarte tehnice. Da, acolo sunt unele previziuni despre nivelul posibil al inflației. Dar toți de la BNM trebuie să fie atenți cum comunică și cum gestionează așteptările inflaționiste. Creșterea prețurilor are așa o caracteristică, dacă toată lumea se așteaptă că ele vor crește, atunci ele chiar cresc. Este foarte important să temperăm aceste așteptări și să facem tot posibilul ca să nu permitem creșterea graduală a prețurilor și tarifelor”, a mai spus prim-ministrul Republicii Moldova.

În urma recomandării Consiliului Suprem de Securitate, Parlamentul a instituit comisia privind controlul inflației și politica monetară pe parcursul ultimelor 18 luni. Membrii comisiei vor audia instituțiile statului responsabile de controlul inflației, iar în termen de o lună, vor prezenta plenului Parlamentului un raport ce va conține concluzii și recomandări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cresterea preturilor #Guvern #inflatie #Natalia Gavrilita

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.