La Ungheni, prim-ministra Natalia Gavrilita s-a întâlnit cu peste 30 de primari din raion. În cadrul ședinței, părțile au vorbit despre dezvoltarea localităților din Ungheni, dar și problemele locale.

În discuții, Natalia Gavrilița a reamintit despre grantul nerambursabil de 100 milioane de euro, oferit de România care va fi utilizat în mare parte pentru implementarea proiectelor în localități.

„Vom orienta în continuare fonduri externe pentru dezvoltarea localităților. Guvernul lucrează și la elaborarea unor mecanisme prin care toate primăriile să poată accesa fonduri pentru dezvoltare locală. Acestea vor permite, inclusiv, dezvoltarea unor proiecte care să poată implica 2-3 primării concomitent, soluționând problemele comune, cum ar accesul la apă și canalizare, de exemplu”, a spus prim-ministra.

La fel, Executivul lucrează la procesul de planificare strategică – politicile de interes major, cum ar fi politica fiscală, salarizarea în serviciul public și bugetul pentru anul viitor, vor fi consultate pe larg. „Vă îndemn să fiți activi și să elaborăm împreună cele mai bune politici, cu impact major pentru dezvoltarea localităților, în beneficiul oamenilor”, a adăugat prim-ministra.

Pentru anul curent, raionul Ungheni va beneficia de circa 55,4 mil. de lei în Fondul Rutier, pentru reparația și întreținerea drumurilor. De asemenea, pe parcursul anului, din surse externe, vor fi reabilitate drumul național Chişinău-Ungheni-Sculeni, pe o lungime de 22 de km, precum și drumul Pîrlița – Nisporeni, pe o lungime de 11 km.

Pentru finanțare din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală, în perioada 2022-2024, sunt prevăzute circa 76 milioane de lei pentru două proiecte de alimentare cu apă în raionul Ungheni. De asemenea, Uniunea Europeană a asigurat finanțarea unor proiecte de alimentare cu apă în regiune, în valoare totală de 6,5 milioane Euro, ce prevăd reabilitarea a 12,4 km apeduct, construcția 5,4 km apeduct precum și 5,6 km rețele de canalizare.

Tot în anul 2022, urmează a fi lansat un alt proiect important ce are ca scop sporirea eficienței energetice a Liceului „Mihai Eminescu” din Ungheni. De condiții mai bune de studii vor beneficia circa 1180 de elevi și 100 de angajați ai instituției de învățământ.

Primarii din raionul Ungheni au abordat mai multe probleme, inclusiv necesitățile de aprovizionare cu apă și canalizare, demolarea clădirilor nefinisate, care se află în stare avariată, colectarea deșeurilor, înregistrarea bazinelor acvatice, utilizarea carierelor de nisip, transportul local etc. Mai mulți primari au semnalat probleme legate de executarea unor contracte de achiziții publice. Totodată, primarul municipiului Ungheni, Alexandru Ambros, a solicitat implicarea Guvernului în deschiderea unei unități de carabinieri, care să deservească întreaga regiune.

Primarul orașului Cornești, Vera Buga, s-a referit la necesitatea finalizării urgente a construcției apeductului in localitate, care ar urma să asigure acces la apă potabilă pentru mai multe blocuri cu multe etaje, dar și pentru mai multe sate din vecinătate.

#Natalia Gavrilita #primari Ungheni #vizita in teritoriu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.