VIDEO „Dopul” care a trecut între guvernare și opoziție. Dispute în Parlament privind fabricarea alcoolului etilic

Proiectul de lege cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice a stârnit o adevărată dezbatere în plenul legislativului, datorită prevederii care solicită excluderea obligativității de aplicare a dopului cu dispersie la îmbutelierea băuturilor alcoolice tari.

În urma dezbaterilor, opoziția parlamentară ar fi adepții că acest lucru nu trebuie de exclus, pe când guvernarea insistă că anume acest lucru va duce la „calitatea și controlul riguros asupra producerii băuturilor tari”.

De asemenea, proiectul de lege mai prevede excluderea obligativității de aplicare a dopului cu dispersie la îmbutelierea băuturilor alcoolice tari. Prin asta, se urmărește asigurarea competitivității pe piață, în condițiile în care această practică nu se aplică în alte țări.

Drept disputelor, Igor Grosu înainte de a supune votului proiectul de lege a afirmat că „astăzi între opoziție și guvernare a trecut un dop”, făcând comparație cu legea pre-vetting, care la fel a stârnit discuții aprinse în Parlament.

„Între proiectul de lege privind pre-vettingul observ că este ăsta, care a trecut un dop între majoritatea parlamentară și opoziție. Haideți până la a doua lectură să găsiți acele argumente care să asigure buna calitate a produselor pe care le consumăm sau le exportăm”, a fost îndemnul lui Grosu.

Proiectul de lege a fost adoptat în prima lectură cu votul a 57 de deputați.

O altă prevedere a proiectului este introducerea unor noțiuni de bază, printre care „băutură slab alcoolică” și „băutură cu un conținut redus de alcool”. Autorii proiectului susțin că această modificare este necesară, întrucât, în prezent, aceste categorii de produse, care sunt consumate în special de tineri, nu sunt reglementate în legislația națională.

Totodată, este propusă includerea obligativității de prezentare a declarației de fabricare și de circulație, care va conține date pentru fiecare categorie de produs despre stocul la începutul anului, producerea, comercializarea și stocul la finele anului. Aceste date vor fi folosite la elaborarea prognozelor de dezvoltare a sectoarelor.

#dop #opozitie #guvernare #proiect de lege #parlament

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.