Natalia Gavrilița la ședința comună: Am promis că vom construi noi poduri, fizice și virtuale. Ne ținem de cuvânt!

La Chișinău are loc ședința comună a Guvernelor Republicii Moldova și României. În cadrul întrevederii, Natalia Gavriliță a ținut să menționeze că evenimentul este unul rar întâlnit în agenda diplomatică a Republicii Moldova, ultima ședință a cabinetelor având loc acum zece ani la Iași.

„Ne întâlnim astăzi nu doar pentru o ședință simbolică ci și cu o agendă extrem de ambițioasă în beneficiul cetățenilor din cele două maluri ale Prutului. Spuneam în cadrul vizitei mele la București că îmi doresc să transformăm fundamentul relației noastre, comunitatea de limbă, istorie, cultură într-o comunitate a marilor proiecte concrete.

Astăzi la finalul ședinței vor fi semnate mai multe documente bilaterale care acoperă o gamă largă de domenii cu impact asupra vieții cetățenilor”, a spus Natalia Gavrilița.

Șefa Executivului a ținut să menționeze că România a fost un susținător fidel al cetățenilor Republicii Moldova, indiferent de culoarea politică care s-a tot schimbat în ultimii ani.

„Am promis că vom construi noi poduri, fizice și virtuale și iată că ne ținem de cuvânt. Această dinamică în raporturile noastre este cu adevărat remarcabilă și reflectă preocuparea ambelor Guverne de a racorda agenda noastră bilaterală la interesele cetățenilor noștri”, a mai spus Gavrilița.

Prim-ministra a mai adăugat că cea mai bună veste este semnarea Acordului interguvernamental privind implementarea unui program de asistență în baza unui ajutor financiar nerambursabil de o sută de milioane de euro din partea României. Ea mai adăugat și lista altor Acorduri de anvergură, care vor fi semnate după ședința comună a Guvernelor.

„Este un instrument foarte generos de care vor beneficia comunitățile de pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Ne dorim să creștem calitatea vieții, în special în mediul rural, iar fondurile vor putea fi utilizate pentru infrastructura locală, fie că vorbim de drumuri, școli, rețele de alimentarea cu apă”, a declarat Natalia Gavrilița.

Drumul Republicii Moldova spre Europa trece prin România. Pe lângă acordurile care urmează a fi semnate astăzi, pe agenda ședinței se regăsesc subiecte legate situația internațională tensionată din regiune, a precizat Natalia Gavrilița.

„Cu regret, pe ambele maluri, ca în multe țări, resimțim efectele unor crize multiple – creșterea tarifelor pentru energie, efectele sociale și economice ale pandemiei sau nivelul ridicat al prețurilor pentru produsele de bază. Dincolo de crize, vom vorbi astăzi despre agenda europeană a Republici Moldova, despre implementarea în continuare a Acordului de Asociere, despre aprobarea unei noi Agende de Asociere a Republicii Moldova cu UE pentru următorii șapte ani”, a mai adăugat ea.

De asemenea, o parte din cele o sută de milioane de euro vor fi utilizate pentru reabilitarea instituțiilor culturale și proiecte mass-media. În discursul său, Natalia Gavriliță a mai spus că, î premieră va fi semnat Acordul privind reducerea tarifelor de roaming. Este pentru prima dată când Republica Moldova semnează un asemenea Acord cu un stat membru al Uniunii Europene. Astfel, beneficiile se vor simți în buzunarul fiecare cetățean care va trece Prutul. Tot azi, va fi semnat Acordul privind construcția unui pod rutier la Ungheni.

Amintim că astăzi, 11 februarie Guvernele Republicii Moldova și României se întrunesc în prima şedinţă comună, la Chişinău, în cadrul căreia vor fi semnate mai multe acorduri și protocoale de colaborare pe mai multe domenii.

#ședința comună a guvernelor #Natalia Gavrilita

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.