Astăzi la Luxemburg țara noastră a obținut chestionarul de aderare la UE. După ce autoritățile noastre îl vor completa vom aștepta apoi răspunsul oficialilor UE, dacă Moldova corespunde sau nu standardelor de țară candidat. În opinia premierului, Natalia Gavriliță, Republica Moldova este gata pentru a primi acest statut. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

„Acest chestionar este unul serios, care pune peste 360 de întrebări, referitoare la funcționarea instituțiilor statului. Unele întrebări sunt factuale, care țin de descrierea situației, altele vin să vadă care este voința politică a guvernului pentru implementarea anumitor reforme. Cred că noi suntem gata să devenim țară candidat. Evident că trebuie să ne face temele pentru acasă, că avem foarte mult de muncit pentru a ajunge la standardele necesare de integrare europeană. Dar noi suntem determinați să îndeplinim și acest chestionar și să demonstrăm voință politică pentru procesul de integrare europeană și să muncim ca să asigurăm integrarea europeană propriu –zisă pentru cetățeni în termeni cât mai restrânși.” – a declarat prim-ministra Republicii Moldova.

Cât va dura însă procesul de aderare, șeful executivului crede că ar putea să dureze mai mult de un mandat de guvernare, însă în condițiile actuale de război în statul vecin, procesul ar putea fi unul mai accelerat.

„Nu știu dacă este real pe durata unui mandat, dar vedem că ceea ce ne părea imposibil acum câteva luni în urmă, iată că deja merge pe o cale accelerată, de aceea pot să spun că guvernul pe care îl conduc, guvernarea din care fac parte, va face tot posibilul ca să accelereze acest proces, să-l orienteze spre beneficiul cetățenilor noștri.” – a asigurat premierul moldovean.

Reamintim că la 3 martie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat cererea de aderare la UE.

#chestionar #Natalia Gavrilita #premier #reforme #statut de candidat la UE #țară candidat

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.