Prim-ministra Natalia Gavrilița participă astăzi la Reuniunea Liderilor de la München, care se desfășoară la București, și care este un format al Conferinţei de Securitate de la München. Șefa Guvernului de la Chișinău va deschide sesiunea de marți, „Dark Clouds Over the Black Sea? Regional Security in Flux”, cu un discurs tematic.

Reuniunea Liderilor de la München se desfăşoară cu uşile închise, în baza regulilor de tip Chatham House, iar invitați sunt încurajați să se implice activ și să participe la toate sesiunile. Scopul instituirii acestui format este de a crea un spaţiu pentru generarea de idei noi şi soluţii viabile pentru cele mai stringente probleme de politică externă şi de securitate

Evenimentul a reunit la București participanţi la nivel înalt din peste 25 de state, printre care formatori de opinie, analiști, experți, actuali şi foşti oficiali. Aceasta este prima Reuniune a Liderilor de la München, din 2009 încoace, care se desfășoară în Europa de Est. Ultima ediție a avut loc la Washington în mai 2022.

În cadrul vizitei de o zi în Capitala României, prim-ministra Natalia Gavrilița va avea o întrevedere bilaterală cu premierul român, Nicolae Ionel Ciucă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Munchen #Natalia Gavrilita #reuniunea liderilor

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.