Naționaliștii ruși au cerut furioși, ca președintele Vladimir Putin să facă schimbări imediate pentru a asigura victoria finală în războiul din Ucraina. Se întâmplă la o zi după ce armata rusă a fost forțată să-şi abandoneze principalul bastion din nord-estul Ucrainei.

Căderea rapidă a oraşului Izium din regiunea Harkov a fost cea mai mare înfrângere militară a Rusiei de când trupele sale au fost forțate să îşi întrerupă atacul împotriva capitalei ucrainene Kiev, în luna martie. În timp ce forțele ruseşti au abandonat sâmbătă oraș după oraș în Ucraina, președintele Vladimir Putin inaugura cea mai mare roată din Europa într-un parc din Moscova, pe fondul focurilor de artificii care au luminat cerul peste Piața Roșie pentru a sărbători întemeierea orașului în 1147, relatează hotnews.ro.

Într-un mesaj vocal de 11 minute postat pe aplicația de mesagerie Telegram, liderul cecen Ramzan Kadîrov, un aliat al lui Vladimir Putin și ale cărui trupe au fost în avangarda campaniei din Ucraina, a negat pierderea oraşului Izium, un punct esenţial de aprovizionare. Dar a recunoscut că „operaţiunea militară specială” nu decurge conform planului.

„Dacă astăzi sau mâine nu se fac schimbări în desfășurarea operațiunii militare speciale, voi fi obligat să merg la conducerea țării pentru a explica situația de pe teren”, a spus Kadîrov.

Tăcerea aproape totală a autorităţilor de la Moscova cu privire la înfrângere – sau lipsa oricărei explicații pentru ceea ce s-a petrecut în nord-estul Ucrainei – a provocat o furie semnificativă în rândul unor comentatori pro-război și a naționaliștilor ruși de pe rețelele de socializare. Pe măsură ce înfrângerile s-au derulat, Ministerul rus al Apărării a postat vineri înregistrări video cu ceea ce a descris ca trupe trimise în regiunea Harkov. Duminică, ministerul a transmis că forțele ruse au lovit poziții ucrainene din regiune cu aviaţia, rachete și artilerie.

Moscova tace

Nici preşedintele Putin, care este comandantul suprem al forțelor armate ale Rusiei, nici ministrul apărării, Serghei Șoigu, nu au comentat public înfrângerea până duminică la prânz.

„Ne mândrim cu Moscova și iubim acest oraș cu vechimea sa maiestuoasă și ritmul său modern și dinamic de viață, cu farmecul parcurilor, aleilor și străzilor sale confortabile și abundența de evenimente culturale și de afaceri”, le-a spus președintele Putin moscoviților, potrivit unei transcrieri de la Kremlin a mesajului său de felicitare.

Vladimir Putin, care și-a descris șocul după ce i s-a spus, ca spion KGB în Germania de Est, că „Moscova tace” în timp ce Zidul Berlinului s-a prăbușit, a afirmat că toţi cei căzuți în cursul operațiunii din Ucraina și-au dat viața pentru Rusia.

Ministerul rus al Apărării nu a răspuns unei solicitări de comentarii, precizează Reuters.

„Acum nu este momentul să taci și să nu spui nimic, asta afectează grav cauza”, a afirmat pe Twitter un blogger pro-război cunoscut ca Ribar.

Înfrângere?

Igor Ghirkin, un militant naționalist și fost ofițer FSB care a contribuit la declanşarea războiului din 2014 în regiunea Donbas din estul Ucrainei, a comparat prăbușirea uneia dintre principalele linii de front ale conflictului cu Bătălia de la Mukden din 1905 – o înfrângere catastrofală din războiul ruso-japonez care a declanșat Revoluția din 1905 din Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ghirkin, care a fost necruțător în criticile sale la adresa conducerii ţării, numindu-l pe ministrul apărării Serghei Șoigu „mareșalul de carton”, a spus în repetate rânduri că Rusia va fi învinsă în Ucraina dacă nu se proclamă mobilizarea la nivel național.

Furia naționaliştilor față de eșecul militar este o problemă potenţial mult mai mare pentru administraţia de la Kremlin decât critica liberală pro-occidentală la adresa lui Putin: sondajele de opinie continuă să arate un sprijin masiv pentru ceea ce autorităţile de la Moscova numesc „operațiunea militară specială”.

Pe fondul sărbătoririi Zilei Moscovei cu petreceri stradale și concerte, sâmbătă, neliniștea s-a răspândit chiar și în parlamentul de obicei subordonat al Rusiei. Serghei Mironov, liderul aşa numitului partid de opoziție, dar fidel lui Vladimir Putin, „Numai Rusia”, a afirmat pe Twitter că un foc de artificii în cinstea sărbătorii ar trebui anulat, având în vedere situația militară.

Un mesaj repostat pe Telegram de proeminentul corespondent de război Semion Pegov s-a referit la sărbătorile de la Moscova ca la o „blasfemie” și la refuzul autorităților ruse de a începe un război pe scară largă drept „schizofrenic”.

„Fie Rusia va deveni ea însăși prin nașterea unei noi elite politice, fie va înceta să mai existe”, se spune în mesaj.

#infringere #Putin #razboi #Rusia

La alegerile pentru Duma de Stat a Rusiei, pe malul stâng al Nistrului au votat 51.092 de persoane. Potrivit datelor prezentate în cadrul unei ședințe de președintele așa-numitei Comisii electorale a regiunii transnistrene, Stanislav Kasap, 77,76% dintre voturi au revenit partidului „Rusia Unită”, transmite corespondentul IPN de la Tiraspol.

La precedentele alegeri pentru Duma de Stat, desfășurate în 2021, în regiune au votat 59.233 de persoane. Astfel, în cinci ani, numărul participanților la vot a scăzut cu 8.141 de persoane, adică cu aproximativ 13,7%.

În același timp, ponderea voturilor pentru „Rusia Unită” practic nu s-a schimbat: în 2021, partidul a obținut 76,42%, iar acum – 77,76%. În cifre absolute, rezultatul a scăzut de la 45.263 la 39.733 de voturi.

În acest an, Partidul Comunist al Federației Ruse a obținut 6,32% – 3.231 de voturi, LDPR – 4,4% sau 2.252 de voturi, „Oamenii Noi” – 3,25% sau 1.662 de voturi, iar „Partidul Pensionarilor” – 2,41% sau 1.233 de voturi. Celelalte partide au acumulat mai puțin de 1%.

Cei mai mulți alegători au votat la Tiraspol – 21.640 și la Bender (Tighina) – 10.503. La Rîbnița au fost înregistrați 4.845 de votanți, la Slobozia – 3.827, la Dubăsari – 3.243, la Grigoriopol – 2.884, la Camenca – 2.203, iar la Dnestrovsc – 1.864. În total, aceste date indică 51.009 persoane. Ulterior, Kasap a anunțat un rezultat preliminar de 51.092 de alegători.

Potrivit datelor preliminare, votarea de pe malul stâng a reprezentat aproximativ un sfert din toate voturile exprimate de cetățenii ruși din afara Rusiei. Viceministrul rus de Externe, Evgheni Ivanov, declara că, până la ora 19:00, ora Moscovei, peste 212 mii de persoane votaseră în străinătate, inclusiv în cadrul votului anticipat și al celui desfășurat pe parcursul a trei zile. Alegătorii din regiunea transnistreană reprezintă aproximativ 24% din această cifră.

Alegerile de pe malul stâng s-au desfășurat fără acordul autorităților constituționale ale Republicii Moldova de a deschide acolo secții de votare rusești.

Înainte de scrutin, Rusia anunțase intenția de a deschide 16 secții de votare în regiune. Chișinăul a autorizat o singură secție pe teritoriul țării – la Ambasada Rusiei din capitală. La 3 septembrie, în legătură cu aceste planuri, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova i-a înmânat o notă de protest ambasadorului desemnat al Rusiei, Oleg Ozerov. Instituția a subliniat că desfășurarea unui proces electoral străin pe teritoriul Republicii Moldova este posibilă doar cu acordul prealabil al autorităților moldovenești și a cerut părții ruse să nu deschidă secții de votare pe malul stâng.