Exercițiul Steadfast Defender 24, cel mai mare exercițiu militar al NATO din ultimele decenii, a început miercuri, 24 ianuarie 2024, când nava de debarcare USS Gunston Hall (LSD 44) a plecat din Norfolk, Virginia, Statele Unite și, în urma unei serii de operațiuni, își va începe tranzitul peste Atlantic, anunță un comunicat al Alianței și al Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate în Europa. Soldații moldoveni nu participă la aceste exercițiu militar.

Plecarea navei USS Gunston Hall marchează prima mișcare tactică a Steadfast Defender 24. Nava canadiană a Majestății Sale, Charlottetown, va pleca din Halifax, Noua Scoție, Canada, spre Europa la sfârșitul acestei luni.

Alianța își va demonstra capacitatea de a consolida zona euro-atlantică prin deplasarea transatlantică a forțelor din America de Nord către Europa, mai arată sursa citată.

“Planificat pe parcursul a mai multor ani, Steadfast Defender 24 va evidenția capacitatea NATO de a desfășura rapid forțe din America de Nord și din alte părți ale Alianței pentru a consolida apărarea Europei“, transmite Alianța.

“Alianța își va demonstra capacitatea de a consolida zona euro-atlantică prin deplasarea transatlantică a forțelor din America de Nord“, a declarat generalul Christopher Cavoli, Comandantul Suprem Aliat în Europa (SACEUR). “Steadfast Defender 2024 va fi o demonstrație clară a unității, forței și determinării noastre de a ne proteja reciproc, valorile noastre și ordinea internațională bazată pe reguli”, a continuat el.

Steadfast Defender 24 va avea loc în mai multe locații, iar exercițiile asociate se vor desfășura până la 31 mai 2024. Manevrele militare vor arăta că NATO poate desfășura și susține operațiuni complexe multi-domeniu pe parcursul mai multor luni, pe mii de kilometri, din Nord până în Europa Centrală și de Est, și în orice condiții, mai punctează sursa citată.

Vor participa aproximativ 90.000 de forțe din 31 de țări aliate și Suedia. Exercițiul este lansat la Norfolk, Virginia, cu desfășurarea forțelor în Europa continentală. Ultimele exerciții NATO echivalente la scară largă au fost REFORGER în 1988, cu 150.000 de participanți, și exercițiul Trident Juncture 2018, cu 50.000 de militari. Dintre cele 90.000 de forțe, 20.000 de militari vor proveni din Marea Britanie, țara aliată care a preluat, la 1 ianuarie 2024, conducerea Forței de Reacție Rapidă a NATO.

Acesta va fi primul exercițiu NATO la scară largă în care vor fi puse în aplicare noile planuri de apărare regională decise la summitul NATO de la Vilnius din 2023, cele mai cuprinzătoare astfel de planificări strategice de la sfârșitul Războiului Rece.

Cele trei planuri de ultimă generație, concepute pentru a contracara cele două amenințări principale ale Alianței – Rusia și terorismul, prevăd 300.000 de soldați la nivel de pregătire ridicat, inclusiv o putere de luptă aeriană și navală substanțială. Unul dintre cele trei planuri, cel sudic, vizează regiunii Mării Mediterane și regiunii Mării Negre, aceasta din urmă fiind reconfirmată ca regiune de importanță strategică pentru NATO.

De altfel, subiectul implementării acestor planuri a fost discutat zilele trecute la București de generalul Cavoli cu generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării.

Este de amintit că Republica Moldova nu participă la exercițiul NATO „Steadfast Defender 24” și exercițiul „Swift Response” nu are tangență cu el, după ce s-a vehiculat că soldații moldoveni ar fi implicați. Pe 23 ianuarie 2024, pe conturile de pe rețelele sociale ale Partidului prorus „Renaștere” afiliat fugarului Ilan Șor s-a scris că „NATO intră în Moldova. Deocamdată sub formă de exerciții militare”. Reprezentanții Ministerului Apărării însă au negat informația, precizând că soldații moldoveni participă la exercițiul „Swift Response” care se desfășoară între Armata Națională și Comandamentul Statelor Unite ale Americii în Europa și Africa în baza unor angajamente bilaterale de transfer a experienței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#exercitiu militar #NATO #soldați moldoveni

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.