Radmila Şekerinska a fost numită marţi, 19 noiembrie, în funcţia de secretar general adjunct al NATO, în locul lui Mircea Geoană.

Secretarul general al Alianţei Atlantice, Mark Rutte, „a decis să o numească pe Radmila Şekerinska, din Macedonia de Nord, în calitate de viitor secretar general adjunct”, transmite Digi24.ro.

„Sunt bucuros să anunţ numirea Radmilei Şekerinska în funcţia de viitor secretar general adjunct. Ea crede cu adevărat în NATO, cunoaşte munca pe care o implică aderarea la Alianţă şi ce înseamnă să fii membru cu drepturi depline”, a declarat Rutte, care a spus că „aşteaptă cu nerăbdare să lucreze cu ea în această funcţie importantă”.

La rândul ei, Șekerinska a mulțumit pentru numirea sa și a spus că „va fi un privilegiu să servesc ca secretar general adjunct al NATO. Mă angajez să lucrez cu toți aliații pentru o Alianță și mai puternică și mai sigură”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Radmila Şekerinska a fost viceprim-ministru al integrării europene şi ministru al apărării Macedoniei de Nord, inclusiv în perioada premergătoare aderării ţării sale la NATO în anul 2020. Alianţa a indicat că Şekerinska îşi va prelua noua funcţie la sfârşitul acestui an.

#NATO #Radmila Şekerinska #secretar general adjunct

Regimul de la Moscova nu are nicio intenție de a opri ostilitățile din Ucraina la linia actuală a frontului și promite să-și „intensifice metodele” de desfășurare a războiului, scrie adevărul.ro.

Șeful diplomației ruse a respins explicit scenariul înghețării conflictului pe pozițiile ocupate în prezent de cele două armate și a recurs din nou la una dintre principalele teme folosite de Kremlin pentru justificarea războiului: lupta Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial.

„Nu ne vom coborî la nivelul lor, dar ne vom înăspri considerabil propriile metode pentru a distruge tot ceea ce alimentează din Occident mașina de război a Kievului. Și facem deja acest lucru. Ei încep să geamă. Nu este o coincidență faptul că un număr tot mai mare de voci din cadrul discursului nostru public comun solicită o încetare imediată. Asta nu va funcționa. Ne putem opri doar atunci când va exista o soluție pe termen lung, fiabilă și durabilă. Dacă ne-am opri brusc acum la linia frontului, am permite, în esență, ca isprava bunicilor și străbunicilor noștri, care au învins nazismul, să fie devalorizată. Acest lucru este pur și simplu imposibil”, a spus Lavrov.

El a avertizat și că Moscova intenționează să intensifice atacurile împotriva obiectivelor despre care susține că sprijină capacitatea militară a Ucrainei.

„Vom recurge la metodele noastre mult mai dure”, a afirmat ministrul rus, precizând că Rusia urmărește distrugerea a „tot ceea ce alimentează mașina de război a Kievului din Occident”.

Lavrov a recunoscut, de asemenea, că oamenii din Rusia suferă și „mor din cauza actelor teroriste”, dar a afirmat că este o chestiune de „responsabilitate față de istoria milenară a statului rus”.

Referirea lui Lavrov la generația sovietică ce a învins Germania nazistă continuă una dintre temele centrale ale discursului Kremlinului despre invadarea Ucrainei. Vladimir Putin a folosit încă de la declanșarea invaziei pe scară largă, în februarie 2022, termenul de „denazificare” pentru a descrie unul dintre obiectivele proclamate de Rusia în Ucraina.

Liderul rus Vladimir Putin a amenințat că „Rusia va răspunde cu aceeași monedă dacă țările occidentale vor confisca nave comerciale rusești”.

„Rusia va răspunde la confiscarea navelor sale comerciale cu aceeași monedă, nu doar în aceleași ape, ci oriunde, inclusiv în Oceanul Pacific”, a declarat liderul de la Kremlin.