Încă o rachetă balistică a fost doborâtă în timp ce se îndrepta spre Turcia. Informația a fost confirmată de comunicatorii Alianței Nord-Atlantice.

Este al doilea incident de acest gen, după izbucnirea războiului din Iran. Racheta a fost neutralizată de mijloacele de apărarea aeriană și antirachetă ale NATO.

„NATO a interceptat din nou o rachetă care se îndrepta spre Turcia. NATO își menține ferm disponibilitatea de a-și apăra toți aliații împotriva oricărei amenințări”, se precizează în anunțul Alianței Nord-Atlantice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministerul Apărării Turciei a menționat că unele fragmente de rachetă au căzut în zona sudică a țării. Din fericire, nimeni nu a avut de suferit, informează agențiile străine de presă.

Turcia a anunțat își rezervă dreptul de a răspunde la orice acțiuni ostile și a avertizat părțile implicate să evite măsurile care ar putea duce la o escaladare a conflictului.

#interceptare #Iran #NATO #racheta #turcia

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.