Secretarul general al NATO a declarat vineri că alianța îşi va consolida prezenţa în Marea Baltică în urma avarierii cablului electric submarin Estlink 2. Anunțul a fost făcut de Mark Rutte după ce a discutat cu preşedintele finlandez Alexander Stubb, care însă nu a dat mai multe detalii. NATO asistă Finlanda şi Estonia în investigaţiile lor privind un posibil sabotaj, a declarat separat pentru agenţia germană de presă un purtător de cuvânt al alianţei, relatează DPA, citată de Agerpres.

Avarie la un cablu submarin în Marea Baltică: UE amenință cu noi sancțiuni împotriva „flotei fantomă” a Rusiei

Preşedintele finlandez a declarat că ţara sa şi Estonia au cerut împreună Alianţei NATO să îşi consolideze prezenţa ca răspuns la situaţie.

Transportul de electricitate prin Estlink 2 între cele două state riverane a fost întrerupt miercuri.

Suspectând un sabotaj, autorităţile finlandeze au reţinut petrolierul Eagle S, sub pavilionul Insulelor Cook, a cărui ancoră ar fi putut fi folosită pentru a provoca avarii la cablu.

Nava face parte din aşa-numita flotă rusă din umbră: petroliere şi alte nave de marfă pe care Rusia le utilizează pentru a eluda sancţiunile privind transportul de petrol, de exemplu, potrivit UE.

Operatorii de reţea au estimat iniţial că reparaţiile la cablul lung de 170 de kilometri ar putea dura câteva luni. Cu toate acestea, autorităţile estoniene şi finlandeze nu anticipează niciun impact major asupra consumatorilor.

Recent au fost raportate şi alte perturbări ale cablurilor de comunicaţii din Marea Baltică. Potrivit radiodifuzorului finlandez Yle, trei dintre acestea circulă între Finlanda şi Estonia şi unul între Finlanda şi Germania. Investigaţiile cu privire la aceste incidente sunt în curs.

Anchetatorii finlandezi intenţionează să examineze fundul mării. Membrii echipajului navei Eagle S sunt, de asemenea, interogaţi şi au fost colectate materiale de la bordul navei, a declarat poliţia. De asemenea, vameşii au confiscat încărcătura de combustibil a navei.

Preşedintele finlandez a declarat că nu doreşte să tragă concluzii pripite. Dar dacă s-ar putea dovedi în mod clar că a fost vorba de sabotaj şi că în spatele acestuia s-a aflat un actor de stat, cu siguranţă ar fi investigat, a adăugat el.

Ministrul eston al apărării, Hanno Pevkur, a declarat, de asemenea, că părţile vor aştepta rezultatul investigaţiilor privind daunele.

„Dar sarcina noastră este să trimitem imediat un mesaj clar că suntem pregătiţi să protejăm conexiunile dintre Estonia şi Finlanda, chiar prin mijloace militare dacă este necesar”, a declarat Pevkur într-un comunicat al ministerului. „Am decis să ne trimitem marina în apropierea Estlink 1 pentru a apăra şi a securiza conexiunea noastră energetică cu Finlanda”, a scris el separat vineri pe X.

Măsura a fost convenită cu şeful forţelor armate estoniene, Andrus Merilo, şi ar asigura că legătura va rămâne intactă şi operaţională, a declarat Pevkur la radioul estonian.

În mai multe ţări de la Marea Baltică există o vigilenţă sporită faţă de posibile sabotaje, ca urmare a recentelor defecţiuni şi întreruperi ale cablurilor electrice, conductelor de gaze şi legăturilor de telecomunicaţii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Finlanda #Marea Baltică #NATO

Un moldovean cu cetățenie română a fost arestat de Curtea de Apel Iași, după ce autoritățile din Lituania l-au dat în urmărire internațională și îl acuză de terorism. Sergiu Gurschi, în vârstă de 66 de ani, ar fi implicat într-o serie de incendieri cu dispozitive explozive, iar anchetatorii lituanieni susțin că operațiunile ar fi fost coordonate de serviciul militar de informații al Rusiei, scrie Ziarul de Iași.

Gurschi a fost reținut pe 24 septembrie, în jurul orei 22:45, la punctul de trecere a frontierei Albița, în timp ce se afla într-un autocar. Pe numele său, Tribunalul Districtual din Vilnius emisese, la 31 august 2026, un mandat european de arestare pentru infracțiuni de terorism.

A doua zi, pe 25 septembrie, Curtea de Apel Iași a dispus arestarea sa provizorie pentru 15 zile, în vederea predării către autoritățile din Lituania. Gurschi a fost plasat în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție Județean Iași. Următorul termen în dosar a fost stabilit pentru 7 octombrie.

Potrivit unor surse din Parchet citate de „Ziarul de Iași”, Gurschi și-ar fi declarat domiciliul în Sectorul 3 al Bucureștiului. În Lituania, acesta este anchetat într-un dosar privind incendierea unor bunuri și imobile cu ajutorul unor colete care ar fi conținut dispozitive explozive și care ar fi fost expediate prin companii de curierat precum DHL și DPD.

Potrivit mandatului emis de autoritățile lituaniene, Gurschi ar fi devenit membru al unei grupări teroriste în 2024 și, împreună cu alte persoane, ar fi participat la incendierea unor bunuri aparținând DHL. Faptele sunt anchetate ca acte de terorism, anchetatorii susținând că acestea ar fi pus în pericol viața și sănătatea mai multor persoane.

Autoritățile lituaniene au anunțat anterior anchete privind expedierea unor colete cu dispozitive explozive în mai multe țări europene. În septembrie 2025, 15 persoane au fost acuzate în Lituania de infracțiuni de terorism în legătură cu presupusa detonare a unor colete în Germania, Polonia și Marea Britanie. Potrivit anchetatorilor, coletele conțineau dispozitive explozive declanșate de cronometre electronice ascunse în perne de masaj.

Anchetatorii din mai multe țări europene susțin că în spatele unor astfel de operațiuni s-ar afla serviciul militar de informații al Rusiei, care ar urmări destabilizarea și intimidarea unor state europene ce sprijină Ucraina. Moscova a respins acuzațiile privind implicarea serviciilor sale de informații în aceste operațiuni.

Cazul lui Gurschi este al doilea dosar de acest tip în care o persoană este reținută la frontiera dintre Republica Moldova și România și ulterior arestată de Curtea de Apel Iași, într-un interval de mai puțin de o săptămână.

Pe 19 septembrie, aceeași instanță l-a arestat pe Iurie Manic, cetățean al Republicii Moldova, în baza unui mandat european de arestare emis de autoritățile franceze. Manic, în vârstă de 51 de ani, era căutat pentru infracțiuni legate de deteriorarea unor bunuri și subminarea moralului forțelor armate în scopul prejudicierii apărării naționale. Pentru aceste infracțiuni, pedeapsa maximă prevăzută de legea franceza este de 5 ani închisoare.

Potrivit anchetatorilor francezi, Manic ar fi coordonat o operațiune în care mai mulți cetățeni moldoveni ar fi fost recrutați pentru a realiza graffiti-uri cu mesaje legate de războiul din Ucraina.Toate acestea erau menite să manipuleze opinia publică și să amplifice tensiunile politice din Franța privind sprijinul acordat Ucrainei. Curtea de Apel Iași a dispus, la sfârșitul lunii septembrie, predarea acestuia către autoritățile franceze.