Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, propune crearea unui fond de contribuții aliate de 100 de miliarde de dolari, pe o perioadă de cinci ani, pentru Ucraina, ca parte a unui pachet care urmează să fie semnat de liderii țărilor membre ale alianței la summitul de la Washington, transmite agenția Bloomberg.

Potrivit interlocutorului agenției, membrii Alianței încă discută propunerea lui Stoltenberg și mecanismele de distribuire a contribuțiilor, în special, dacă să ia în considerare asistența bilaterală acordată Ucrainei în suma totală.

Sursele sugerează că propunerea se va schimba probabil înainte ca aliații să ajungă la un acord. Ca parte a pachetului, NATO ar putea prelua, de asemenea, responsabilitățile operaționale ale Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei (format Ramstein), condus de SUA, care coordonează livrările de arme către Kiev.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dacă aliații susțin propunerea lui Stoltenberg, aceasta ar marca o schimbare de paradigmă în Alianță, care anterior s-a distanțat de acțiuni care ar putea fi percepute ca fiind atrase într-un război mai larg cu Rusia, ceea ce presupune o asistență mai activă pentru Ucraina.

Cu două zile înainte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a convocat o întâlnire a oficialilor-cheie responsabili cu relațiile internaționale și apărarea pentru a discuta obiectivele în cooperare cu NATO în cursul acestui an.

#ajutor Ucraina #Jens Stoltenberg #NATO

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a refuzat inițierea unui control privind respectarea regimului juridic al restricțiilor și limitărilor de către șeful Inspectoratului Național de Investigații (INI), Arcadie Catlabuga.

Sesizarea a fost depusă la 11 august 2026 și viza faptul că șeful INI ar fi utilizat adresa de email guvernamentală de serviciu și semnătura electronică de serviciu într-o cerere prealabilă privind dezmințirea unor informații false și repararea prejudiciului moral. Inspectorul de integritate Ina Ropot a verificat sesizarea și a solicitat informații de la Inspectoratul General al Poliției pentru a stabili dacă instrumentele de serviciu au fost folosite în interes personal.

IGP a explicat că adresele de email cu domeniul „@igp.gov.md” sunt create pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu și sunt configurate cu datele de identificare ale angajatului. La fel, semnătura electronică este atribuită titularului pentru utilizarea în cadrul circulației electronice a documentelor instituției.

Potrivit IGP, în situații legate de activitatea de serviciu, angajatul poate utiliza emailul și/sau semnătura electronică de serviciu inclusiv pentru remedierea unor situații care ar putea afecta demnitatea profesiei sau imaginea instituției. ANI a analizat și dacă aceste instrumente pot fi considerate „simboluri oficiale” în sensul Legii privind declararea averii și a intereselor personale. Legea interzice utilizarea, în interes privat, a simbolurilor oficiale legate de exercitarea funcției publice.

În cazul lui Catlabuga, inspectorul de integritate a concluzionat însă că utilizarea emailului și a semnăturii electronice de serviciu a avut loc în contextul exercitării funcției și nu există suficiente elemente care să demonstreze că acestea au fost folosite exclusiv pentru satisfacerea unui interes personal.

ANI precizează că simbolurile corporative ale MAI sunt, între altele, drapelul, diverse cruci, medalii și insigne, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 781/2020 și înregistrate în Armorialul General prin decret prezidențial.