Forțele ruse din Ucraina nu se retrag, ci se regrupează, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, comentând anunţurile Moscovei despre o reducere a operaţiunilor militare în jurul Kievului, relatează Digi24.

Potrivit Reuters, Stoltenberg a mai spus că alianța nu a fost încă convinsă că Rusia a negociat cu bună-credință la discuțiile de pace de la Istanbul, deoarece obiectivul militar al Moscovei de la lansarea invaziei Ucrainei nu s-a schimbat.

„Potrivit informațiilor noastre, unitățile rusești nu se retrag, ci se repoziționează. Rusia încearcă să se regrupeze, să aprovizioneze și să-și consolideze ofensiva în regiunea Donbas”, spune Stoltenberg.

Moscova spune că se concentrează acum pe „eliberarea” regiunii Donbas, două provincii din sud-est controlate parțial de separatiștii pe care Rusia i-a susținut din 2014.

„În același timp, Rusia menține presiunea asupra Kievului și a altor orașe. Așa că ne putem aștepta la acțiuni ofensive suplimentare, care să aducă și mai multă suferință… Nu vedem o schimbare reală în obiectivul rușilor… ei continuă să urmărească un rezultat militar”, a declarat secretarul general al NATO.

El a mai spus că aliații NATO vor continua să furnizeze arme Ucrainei atât timp cât va fi necesar.

#Jens Stoltenberg #NATO #razboi #retrage #Rusia #Ucraina

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.