Uniunea Europeană și Statele Unite au convenit joi, la Washington, în cadrul primului dialog la nivel înalt SUA-UE privind Rusia să intensifice presiunile asupra Moscovei prin aplicarea riguroasă a sancțiunilor impuse ca urmare a invaziei ruse în Ucraina, să îndemne în continuare China să nu ofere sprijin pentru agresiunea Rusiei și să consolideze reziliența Republicii Moldova, stat aflat în vecinătatea NATO și a UE și țară afectată de criza refugiaților ucraineni și de criza energetică, relatează caleaeuropeană.ro

Potrivit unei declarații commune a Departamentului de Stat și a Serviciului European de Acțiune Externă, această sesiune inaugurală a dialogului s-a axat pe obiectivele strategice ale SUA și UE și pe coordonarea politicilor menite să pună capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Reuniunea s-a desfășurat la aproape o săptămână distanță de la desantul politic al președintelui american Joe Biden, care s-a aflat la Bruxelles pentru summit-urile NATO, G7 și UE. În urma întâlnirilor cu liderii europeni, președintele SUA și președinta Comisiei Europene au semnat vineri, la Bruxelles, un acord pentru reducerea dependenței Europei de gazul rusesc prin care SUA se angajează să asigure o majorare a livrărilor de gaze naturale lichefiate și o declarație comună care prevede edificarea unui grup operativ privind securitatea energetică.

Statele Unite au fost reprezentate de subsecretarul de stat pentru afaceri politice, Victoria Nuland, iar Uniunea Europeană a fost reprezentată de secretarul general adjunct pentru afaceri politice al Serviciului European de Acțiune Externă, Enrique Mora.

Subsecretarul Nuland și secretarul general adjunct Mora au salutat unitatea excepțională manifestată la recentul Consiliu European, la reuniunea extraordinară a liderilor NATO și la reuniunea liderilor G7.

Aceștia au condamnat războiul neprovocat, nejustificat și barbar al Kremlinului împotriva Ucrainei, permis și de guvernul din Belarus. Atacurile militare rusești care lovesc civilii provoacă pierderi masive de vieți omenești și răniri ale civililor și trebuie să înceteze imediat. Aceștia au precizat că Statele Unite și Uniunea Europeană vor depune eforturi pentru a urmări documentările privind crimele de război și vor împărtăși informațiile colectate cu aliații, partenerii, instituțiile și organizațiile internaționale, după caz, și vor folosi toate instrumentele disponibile pentru a-i trage la răspundere pe făptași.

#dialog #razboi #Rusia #SUA #Ucraina #UE

Circa 50.000 de angajați din sectorul public din Republica Moldova primesc în prezent salariul minim pe economie, de 6.300 de lei. Aceștia activează în domenii precum educația timpurie, administrația publică locală, sănătatea, poliția și cultura. Potrivit ministrei Finanțelor, Victoria Belous, angajații cu venituri mici vor beneficia de cele mai mari creșteri salariale în procente, începând de anul viitor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Ministra a mai precizat că, pe lângă cei circa 50.000 de angajați care primesc salariul minim de 6.300 de lei, mulți alți angajați din sectorul public au salarii lunare mai mici de 15.000 de lei.

„Avem foarte mulți funcționari publici cu salarii foarte mici. Aici vorbim de circa 50.000 de oameni care au un salariu minim pe economie, de 6.300 de lei”, a declarat Victoria Belous.

Potrivit acesteia, majorările salariale vor varia în funcție de categoria profesională. Un asistent social ar putea primi cu aproximativ 2.000 de lei mai mult, în timp ce pentru un soldat este prevăzută o creștere de aproximativ 2.400 de lei, iar pentru un polițist – de circa 2.600 de lei.

Belous a menționat că și alte categorii de angajați, inclusiv bucătarii și lucrătorii din domeniul asistenței sociale, vor beneficia de majorări semnificative, care, în unele cazuri, vor depăși 20%.

„Această creștere mare în procent o vor avea persoanele cu salarii foarte mici”, a explicat ministra.

În cadrul aceleiași discuții, Victoria Belous a vorbit și despre majorările salariilor persoanelor aflate în cele mai înalte funcții în stat. Referindu-se la salariul președintei Republicii Moldova, ministra a precizat că proiectul de lege prevede creșterea acestuia de la aproximativ 22.300 de lei brut la 55.000 de lei.