Din 1991 și până în prezent, populația Republicii Moldova s-a redus cu 1,5 milioane de locuitori. Declarațiile aparțin expertului în politici economice al Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul unei noi analize economice.

Potrivit expertului, Republica Moldova se depopulează într-un ritm alarmant din cauza ratei scăzute a natalității și a faptului că anual pleacă peste hotare între 35-40 de mii de cetățeni.

Ioniță menționează că, în 1991 Republica Moldova avea 4 milioane 364 de mii de cetățeni, iar la începutul anului curent are „cel mai probabil 2 milioane 867 de mii de locuitori”. Dintre aceștia, pe malul drept al Nistrului sunt 2 milioane 563 de mii de locuitori, iar pe malul stâng – estimativ 304 mii de cetățeni. Astfel, din 1991 și până la începutul acestui an, populația Republicii Moldova s-a redus cu 1,5 milioane de locuitori. În dreapta Nistrului cu 1 milion și 70 de mii, iar în stânga Nistrului – cu circa 430 de mii de locuitori.

„Republica Moldova este un campion negativ în Europa la ceea ce înseamnă migrația și scăderea numărului populației. În interiorul Republicii Moldova este stânga Nistrului care este un dublu campion în acest sens”, a menționat expertul.

Veaceslav Ioniță afirmă că, ponderea cetățenilor moldoveni în lume s-a redus de două ori în ultimii 60 de ani.

„În 1961 populația Republicii Moldova reprezenta 0,1% din populația globului. Către momentul destrămării URSS, în Republica Moldova deja natalitatea era cu mult mai mică decât în restul țărilor, tendință care s-a accentual în următorii ani. Astăzi populația țării se reduce anual cu zece mii de persoane din cauza natalității scăzute și cu 40 de mii, din cauza migrației. „Cetățeni moldoveni mor, iar alții în loc nu se nasc. Moldovenii tot mai mult părăsesc țara pentru altă țară. În 2022 reprezentăm 0,05% din populația globului. Moldovenii, ca națiune, dispar de pe glob. Ponderea noastră în lume s-a redus de două ori din cauza natalității scăzute, și de trei ori din cauza plecării masive în lume a moldovenilor”, a spus Ioniță.

Economistul a mai declarat că din 1995 și până în prezent, timp de 25 de ani, sporul natural al populației Republicii Moldova este negativ. Numărul deceselor este cu mult mai mare decât numărul născuților. Dacă în perioada 1996-2000 sporul natural era 0, numărul celor născuți era egal cu al celor decedați, atunci din 2001 și până în prezent, se tot înregistrează găuri demografice. În ultimii cinci ani, s-au născut cu 23 de mii de persoane mai puține decât au murit. În 2021, estimează economistul, în Republica Moldova au fost cu zece mii de nașteri mai puține decât numărul deceselor.

Analistul economic estimează populația Republicii Moldova din dreapta Nistrului în prezent de 3 milioane 518 mii de locuitori, dintre care peste hotare 955 de mii și 2 milioane 563 de mii acasă.

„Ne naștem mai puțin decât murim, și pleacă din țară mai mulți decât se întorc acasă”, spune analistul economic.

Expertul a mai afirmat că în 2021 estimativ ar fi plecat din țară 32-36 de mii de moldoveni, iar din 1991 și până în prezent, circa 966 de mii de cetățeni.

„Practic, tinerii apți de muncă pleacă peste hotare, dar totodată îi determină și pe alții să plece. La noi practic timp de zece ani numărul locurilor de muncă a rămas constant, circa 600 de mii, iar toți cei care treptat intră în vârsta aptă de muncă sunt absorbiți de plecarea peste hotare. În fiecare an peste hotare pleacă practic o generație. Noi pur și simplu suntem într-un blocaj demografic, iar problema numărul unu al dezvoltării Republicii Moldova în viitorii ani va fi lipsa locurilor de muncă”, a spus expertul.

În opinia lui Ioniță, cel mai puternic val de plecări a fost înregistrat în perioada 2016 -2020, când Republica Moldova au părăsit-o 212 mii de moldoveni, anual câte 42 de mii de persoane. În perioada 2001-2005 estimativ au plecat 201 mii de moldoveni, în 2006-2015 – 190 de mii, iar în 2021 – până la 36 de mii, ceea ce denotă un număr puțin mai mic.

#hotare #moldoveni #naștere #plecare #Veaceslav Ionita

Australia urmărește cu interes încercarea Canadei de a-și aprofunda relația cu Uniunea Europeană și spune că împărtășește aceeași direcție, într-un moment în care tot mai multe țări caută alternative la dependența comercială de Statele Unite, scrie antena3.ro.

Un ministru australian a declarat marți, 15 septembrie, că țara sa este pe aceeași lungime de undă cu Canada, care încearcă să construiască legături mai strânse cu Uniunea Europeană, pe fondul escaladării războiului comercial dintre Ottawa și Washington.

Premierul canadian Mark Carney a declarat duminică faptul că țara sa urmărește o „alianță unică” cu Uniunea Europeană, dar nu intenționează să devină membră a blocului comunitar. Declarația a venit după ce Wall Street Journal a scris că Ottawa analizează posibilitatea ca Canada să devină un fel de „membru asociat” al UE.

„Suntem pe aceeași lungime de undă”, a declarat marți ministrul australian al Comerțului, Don Farrell, pentru Sydney Morning Herald.

„Vom urmări cu mare interes ceea ce face Carney”, a adăugat el.

Farrell nu a explicat însă dacă Australia negociază deja o relație mai strânsă cu Uniunea Europeană sau ce formă ar putea avea un asemenea parteneriat.

Și Australia încearcă să-și diversifice relațiile comerciale după ce mai multe dintre exporturile sale au fost lovite de tarife americane, în ciuda alianței de securitate de lungă durată cu Statele Unite și a acordului de liber schimb dintre cele două țări.

Un purtător de cuvânt al Departamentului australian pentru Afaceri Externe și Comerț nu a răspuns solicitării Reuters pentru un punct de vedere.

Între timp, Canada și UE discută despre posibilitatea ca bunurile, serviciile și angajații canadieni din sectoare strategice, precum energia, inteligența artificială, apărarea și mineralele critice, să poată circula mai liber, potrivit Wall Street Journal.

Discuțiile vizează și proiecte comune de infrastructură, printre care cabluri submarine, centre de date, sisteme de stocare în cloud, rețele de sateliți și facilități prin care energia canadiană să poată fi transportată către Europa.

Carney a discutat în repetate rânduri cu mai mulți lideri europeni, în special cu președintele francez Emmanuel Macron, despre posibilitatea ca cetățenii canadieni să poată locui și lucra fără viză în Uniunea Europeană, potrivit WSJ, care citează doi oficiali familiarizați cu discuțiile.

Sydney Morning Herald scrie că Don Farrell este deschis mai multor variante de cooperare cu UE, cu excepția construirii unor noi cabluri de fibră optică între Australia și Europa, din cauza distanței foarte mari.

„Lumea se împarte între protecționiști și cei care susțin comerțul liber”, a spus ministrul australian. „Este incontestabil că prosperitatea Australiei din ultimii 50 de ani s-a bazat pe deschiderea noastră către lume”, a adăugat el.

Australia și Uniunea Europeană au semnat în martie un acord de liber schimb, după opt ani de negocieri. Acordul elimină taxele vamale pentru aproape toate bunurile și ar putea facilita, în același timp, accesul UE la mineralele critice australiene.