În ultima săptămână 3-9 ianuarie 2022, în punctele de trecere a frontierei, fluxul de persoane a constituit 216 011 traversări, dintre care un număr mai mare s-a înregistrat pe sensul de ieșire din țară, 121 169 treceri. Valorile traficului de mijloace de transport a prezentat un număr de 52 986 traversări. Cea mai „activă” frontieră a fost cea cu România, 50% din totalul de traversări s-au semnalat în punctele de trecere situate la granița moldo-română.

Cea mai aglomerată zi din săptămâna precedentă a fost ziua de duminică, 9 ianuarie 2022, fiind înregistrate 37 681 treceri de persoane, unde un număr 20 325 treceri – la ieșirea din Republica Moldova. PTF Leușeni-Albița a fost cel mai solicitat, fiind urmat de PTF Aeroportul Chișinău, PTF Sculeni și PTF comun Criva.

Totodată, polițiștii de frontieră au notificat 779 de evenimente cu documentarea a 790 de persoane, care au încălcat legislaţia frontalieră şi migraţională a Republicii Moldova, după cum urmează:

51 de încălcări ale regimului zonei de frontieră și cel al punctelor de trecere;
20 de cetățeni străini au încălcat regimul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova;
702 contravenții privind privind încălcarea regimului de sănătate, circulației rutieră, de transporturi;
cinci cazuri de trafic ilicit de bunuri;
o intervenție transfrontalieră SMURD.

În decursul săptămânii precedente 38 de cetăţeni străini, dar și 59 de mijloace de transport, au primit refuz de intrare în Republica Moldova.

Cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei au fost:

PTF Leușeni – 51 787 traversări persoane;
PTF Aeroportul Internațional Chișinău – 50 743 traversări persoane;
PTF Sculeni – 22 911 traversări persoane;
PTF comun Criva – 14 872 traversări persoane;
PTF Giurgiulești-Galați – 11 871 traversări persoane.

Ofițerii de la Linia Verde a Poliției de Frontieră (022 259 717), pe parcursul săptămânii trecute au înregistrat 2 432 de apeluri de la cetățeni, unde s-au oferit consultații vizavi de situația de la frontiera de stat, condițiile de traversare și riscurile în contextul măsurilor aplicate privind diminuarea răspândirii COVID-19.

La trecerea frontierei de stat, pe sensul de intrare în Moldova, au fost completate 9 068 de fișe epidemiologice individuale. La controlul trecerii frontierei nicio persoană nu a prezentat simptome ale infecției de tip Covid-19 (febră, rinoree, tuse seacă).

Poliția de Frontieră îndemnă participanții la traficul transfrontalier să manifeste o atitudine preventivă în raport cu virusul de tip COVID-19!
Să aveți grijă de sănătatea Dumneavoastră și a celor din jur!

#Politia de frontiera #traficul transfrontalier #trecerea frontierei

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.