Războiul din Ucraina intră în al treilea an, iar cei mai mulți experți cred că va mai dura cel puțin un an. Între timp, în cel mai mare secret, diplomați americani și ruși au purtat discuții preliminare, iar profesorul Valentin Naumescu din România se așteaptă ca acestea să se intensifice și 2025 să aducă negocieri oficiale și, posibil, sfârșitul războiului.

Atunci când diplomația tace, vorbesc armele, spune o veche vorbă, iar situația nu poate fi ilustrată mai bine decât de războiul din Ucraina. Și totuși, există tatonări și discuții, deocamdată neoficiale, purtate în secret. Profesor de relații internaționale la Universitatea Babeș-Bolyai și fost diplomat, Valentin Naumescu explică ce înseamnă aceste întâlniri între americani și ruși, de ce au ele loc și unde ar putea duce, transmite Adevărul.ro.

Ce fel de discuții au avut loc

Încă de anul trecut, americanii de la NBC News au relatat că foşti oficiali americani s-au întâlnit cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov. Printre ei și cunoscutul Richard Haass, fost diplomat american de top şi preşedinte demisionar al Consiliului pentru Relaţii Externe, dar şi doi foşti consilieri ai Casei Albe. Luat prin surprindere, purtătorul de cuvânt al Casei Albe pe chestiuni de securitate naţională, John Kirby, a recunoscut că avea informații despre aceste tatonări, însă a ținut să precizeze că nu au fost inițiate de președintele Joe Biden.

„Astfel de discuții neoficiale au început, ele se vor intensifica, în pregătirea deciziilor oficiale de încheiere a războiului, într-un fel sau altul. În 2024 nu mă aștept la discuții cu caracter decisiv, ci la continuarea războiului. Aceste contacte fac parte din ceea ce se numeste track two al diplomației, canalul 2. Care este un canal neoficial și care uneori este util. Prin track two, fără a fi vorba de a implica în mod oficial guvernele, autoritățile statelor respective, totuși se fac tatonări utile privind disponibilitatea celor două părți de a face pași de apropiere. Unii folosesc o nuanțare: track 1.5. Canal 1,5”, spune profesorul.

El a explicat și diferența de nuanță între cele două: „De ce, pentru că se folosește canalul doi care este neoficial, cu oameni care nu au nicio legătură directă cu autoritățile guvernamentale, sunt doar membri ai celor două state, și acest Canal 1,5, care este canalul semi-oficial pentru că implică specialiști, experți, foști diplomați, foști demnitari, deci oameni care au o pregătire și au avut o prezență în sistemul public, dar care în acest moment nu mai ocupă neapărat poziții publice oficiale. Deci este vorba despre niște discuții semioficiale, canalul acesta Track 1.5”, explică Naumescu.

Negocieri oficiale, abia din 2025

Cu toate acestea, încă nu a venit timpul pentru negocieri directe, transparente, între ucraineni și ruși.

„Nu cred că până acum au existat condiții propice pentru negocieri ruso-ucrainene pentru că niciuna dintre părțile combatante nu și-a atins obiectivele. Deci n-au ce să negocieze pentru că fiecare și-ar dori să obțină o poziție mai bună decât are în prezent”, adaugă el.

Dacă cel puțin un an de acum înainte, asta însemnând sfârșitul toamnei lui 2024, spre 2025, situația militară va fi mai mult sau mai puțin aceeași ca în prezent, e clar că în acel moment trebuie găsită o soluție, susține profesorul.

„Efortul va fi fost deja foarte mare, efortul financiar, pierderile de vieți omenești și apare inevitabil o epuizare la nivelul ambelor țări și a susținătorilor”, arată Naumescu, amintind și că anul 2024 va aduce alegeri importante la Washington și Bruxelles.

Ucraina trebuie să facă tot posibilul pentru a evita scenariul înghețării conflictului și a rămânerii lui într-o fază indecisă, necloncudentă.

„Conflictul înghețat amputează practic șansele și aspirațiile pro-occidentale ale Ucrainei, șansele de aderare la NATO, la UE. Pentru că nici nu rezolvă conflictul, nici nu clarifică oficial, în sistemul relațiilor internaționale care este teritoriul liber și pe care s-ar aplica, de exemplu, legislația europeană”, explică profesorul.

Practic, anul viitor este de așteptat ca cele două părți să deschidă oficial negocierile.

„Sigur, va veni un timp al diplomației. S-ar putea apropia ca termen anul viitor, după consumarea alegerilor europene și mai ales prezidențiale americane, deci într-un an, un an și ceva. Dacă până în 2025 Ucraina nu reușește să elibereze teritoriile ocupate, vine momentul diplomației și al compromisului”, mai spune Naumescu.

Există însă riscul ca o pace între cele două țări să reprezinte un compromis care să dezavantajeze Ucraina. Din acest motiv, ucrainenii au nevoie de victorii în 2024, pentru a aborda negocierile dintr-o poziție mai bună.

„În esență, orice pace negociată cu agresorul, orice compromis cu Rusia, va fi o pace nedreaptă pentru Ucraina, pentru că pedepsește victima și recompensează agresorul. O pace dreaptă face exact invers, recompensează victima și pedepsește agresorul. Dar, din păcate, s-ar putea să se ajungă în situația în care războiul să nu se poată încheia fără un compromis”, încheie Valentin Naumescu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Negocieri #razboi #Rusia #SUA #Ucraina

Jehuda Aharon Widawski, cel mai vârstnic supraviețuitor al Holocaustului din Israel, a murit duminică, 13 septembrie, la vârsta de 107 ani. Născut în Polonia în 1919, Widawski a supraviețuit lagărului de la Auschwitz și altor lagăre naziste. După război, s-a dedicat păstrării memoriei victimelor Holocaustului și a contribuit la identificarea a peste 3.000 de morminte evreiești din Polonia, scrie adevărul.ro.

Moartea sa a fost anunțată de presa israeliană și de Memorialul Auschwitz-Birkenau. Președintele Israelului, Isaac Herzog, a transmis condoleanțe familiei și a evocat întâlnirea cu Widawski, pe care l-a primit la Reședința Prezidențială când acesta avea 104 ani.

„Am aflat cu tristețe despre moartea lui Yehuda Aharon Widawski, supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz și al lagărelor naziste, la vârsta de 107 ani. Când avea 104 ani, am avut privilegiul de a-l primi pe Yehuda la Reședința Prezidențială împreună cu minunata sa familie”, a scris Isaac Herzog.

Președintele israelian a mărturisit că a fost impresionat de povestea de viață a lui Widawski și de decizia acestuia de a reveni în Polonia, la ani după ce emigrase în Israel, pentru a căuta mormântul bunicii sale.

„M-a emoționat să aud de la el povestea vieții sale și despre decizia sa de a se întoarce în Polonia, la ani după ce a emigrat în Israel, pentru a căuta mormântul bunicii sale”, a transmis Herzog.

Căutarea mormântului bunicii s-a transformat într-o misiune de-o viață. De-a lungul mai multor decenii, Widawski a lucrat pentru identificarea și restaurarea cimitirelor și mormintelor evreiești din Polonia.

„Această căutare a devenit o misiune de-o viață. De-a lungul deceniilor, Yehuda a lucrat pentru a localiza și restaura cimitire și morminte evreiești din Polonia și a contribuit la identificarea a peste 3.000 de morminte”, a scris președintele Israelului.

Aproximativ șase milioane de evrei au fost uciși în Holocaust

După război, Widawski s-a dedicat păstrării memoriei victimelor Holocaustului, în timpul căruia aproximativ șase milioane de evrei au fost exterminați de Germania nazistă.

Pentru supraviețuitor, recuperarea mormintelor și păstrarea numelor celor dispăruți au reprezentat o formă de luptă împotriva uitării.

Widawski vorbea și despre modul în care privea propria supraviețuire. El spunea că adevărata sa răzbunare împotriva naziștilor a fost faptul că aceștia au pierdut, în timp ce poporul evreu a continuat să existe și are propriul stat.

„Yehuda a spus cândva că răzbunarea sa împotriva naziștilor a fost că ei au pierdut- iar noi avem Statul Israel”, a relatat Isaac Herzog.

Președintele israelian a considerat că întreaga viață a lui Widawski reprezintă o mărturie a rezistenței și a renașterii.

„Într-adevăr, viața sa a fost o mărturie magnifică a victoriei vieții, memoriei și renașterii”, a scris Herzog.

„Fie ca memoria lui Yehuda să fie o binecuvântare”, a încheiat președintele Israelului.

Naziştii au ucis în timpul Holocaustului circa 6 milioane de evrei în Europa. În aprilie, agenţia de stat competentă a raportat că în Israel mai trăiau aproximativ 109.000 de supravieţuitori ai Holocaustului.