Războiul din Ucraina intră în al treilea an, iar cei mai mulți experți cred că va mai dura cel puțin un an. Între timp, în cel mai mare secret, diplomați americani și ruși au purtat discuții preliminare, iar profesorul Valentin Naumescu din România se așteaptă ca acestea să se intensifice și 2025 să aducă negocieri oficiale și, posibil, sfârșitul războiului.

Atunci când diplomația tace, vorbesc armele, spune o veche vorbă, iar situația nu poate fi ilustrată mai bine decât de războiul din Ucraina. Și totuși, există tatonări și discuții, deocamdată neoficiale, purtate în secret. Profesor de relații internaționale la Universitatea Babeș-Bolyai și fost diplomat, Valentin Naumescu explică ce înseamnă aceste întâlniri între americani și ruși, de ce au ele loc și unde ar putea duce, transmite Adevărul.ro.

Ce fel de discuții au avut loc

Încă de anul trecut, americanii de la NBC News au relatat că foşti oficiali americani s-au întâlnit cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov. Printre ei și cunoscutul Richard Haass, fost diplomat american de top şi preşedinte demisionar al Consiliului pentru Relaţii Externe, dar şi doi foşti consilieri ai Casei Albe. Luat prin surprindere, purtătorul de cuvânt al Casei Albe pe chestiuni de securitate naţională, John Kirby, a recunoscut că avea informații despre aceste tatonări, însă a ținut să precizeze că nu au fost inițiate de președintele Joe Biden.

„Astfel de discuții neoficiale au început, ele se vor intensifica, în pregătirea deciziilor oficiale de încheiere a războiului, într-un fel sau altul. În 2024 nu mă aștept la discuții cu caracter decisiv, ci la continuarea războiului. Aceste contacte fac parte din ceea ce se numeste track two al diplomației, canalul 2. Care este un canal neoficial și care uneori este util. Prin track two, fără a fi vorba de a implica în mod oficial guvernele, autoritățile statelor respective, totuși se fac tatonări utile privind disponibilitatea celor două părți de a face pași de apropiere. Unii folosesc o nuanțare: track 1.5. Canal 1,5”, spune profesorul.

El a explicat și diferența de nuanță între cele două: „De ce, pentru că se folosește canalul doi care este neoficial, cu oameni care nu au nicio legătură directă cu autoritățile guvernamentale, sunt doar membri ai celor două state, și acest Canal 1,5, care este canalul semi-oficial pentru că implică specialiști, experți, foști diplomați, foști demnitari, deci oameni care au o pregătire și au avut o prezență în sistemul public, dar care în acest moment nu mai ocupă neapărat poziții publice oficiale. Deci este vorba despre niște discuții semioficiale, canalul acesta Track 1.5”, explică Naumescu.

Negocieri oficiale, abia din 2025

Cu toate acestea, încă nu a venit timpul pentru negocieri directe, transparente, între ucraineni și ruși.

„Nu cred că până acum au existat condiții propice pentru negocieri ruso-ucrainene pentru că niciuna dintre părțile combatante nu și-a atins obiectivele. Deci n-au ce să negocieze pentru că fiecare și-ar dori să obțină o poziție mai bună decât are în prezent”, adaugă el.

Dacă cel puțin un an de acum înainte, asta însemnând sfârșitul toamnei lui 2024, spre 2025, situația militară va fi mai mult sau mai puțin aceeași ca în prezent, e clar că în acel moment trebuie găsită o soluție, susține profesorul.

„Efortul va fi fost deja foarte mare, efortul financiar, pierderile de vieți omenești și apare inevitabil o epuizare la nivelul ambelor țări și a susținătorilor”, arată Naumescu, amintind și că anul 2024 va aduce alegeri importante la Washington și Bruxelles.

Ucraina trebuie să facă tot posibilul pentru a evita scenariul înghețării conflictului și a rămânerii lui într-o fază indecisă, necloncudentă.

„Conflictul înghețat amputează practic șansele și aspirațiile pro-occidentale ale Ucrainei, șansele de aderare la NATO, la UE. Pentru că nici nu rezolvă conflictul, nici nu clarifică oficial, în sistemul relațiilor internaționale care este teritoriul liber și pe care s-ar aplica, de exemplu, legislația europeană”, explică profesorul.

Practic, anul viitor este de așteptat ca cele două părți să deschidă oficial negocierile.

„Sigur, va veni un timp al diplomației. S-ar putea apropia ca termen anul viitor, după consumarea alegerilor europene și mai ales prezidențiale americane, deci într-un an, un an și ceva. Dacă până în 2025 Ucraina nu reușește să elibereze teritoriile ocupate, vine momentul diplomației și al compromisului”, mai spune Naumescu.

Există însă riscul ca o pace între cele două țări să reprezinte un compromis care să dezavantajeze Ucraina. Din acest motiv, ucrainenii au nevoie de victorii în 2024, pentru a aborda negocierile dintr-o poziție mai bună.

„În esență, orice pace negociată cu agresorul, orice compromis cu Rusia, va fi o pace nedreaptă pentru Ucraina, pentru că pedepsește victima și recompensează agresorul. O pace dreaptă face exact invers, recompensează victima și pedepsește agresorul. Dar, din păcate, s-ar putea să se ajungă în situația în care războiul să nu se poată încheia fără un compromis”, încheie Valentin Naumescu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Negocieri #razboi #Rusia #SUA #Ucraina

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.