Emisarul președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, și Jared Kushner se vor întâlni joi, în Florida, cu negociatorul ucrainean Rustem Umerov, după discuțiile purtate marți la Moscova cu Vladimir Putin, a declarat miercuri un oficial american sub protecția anonimatului, potrivit AFP. Întâlnirea vine în contextul încercărilor de a continua discuțiile privind un posibil „plan de pace” pentru oprirea războiului din Ucraina. Oficialul citat nu a oferit detalii suplimentare despre agenda discuțiilor, invocând lipsa mandatului pentru comentarii publice pe această temă, scrie presa ucraineană.

Între timp, ambasadoarea Ucrainei în Statele Unite, Olga Stefanișina, a confirmat public întâlnirea dintre Umerov și Witkoff. Diplomata a precizat că Ucraina se așteaptă la această întrevedere în urma vizitei pe care Witkoff și Kushner au efectuat-o recent la Moscova. Totuși, potrivit acesteia, progresul în negocieri este „foarte limitat” în acest stadiu, deși dialogul continuă.

Stefanișina a subliniat importanța menținerii sprijinului bipartizan pentru Ucraina în Congresul SUA. Ea a adăugat că legislatorii americani ar putea examina în perioada următoare mai multe proiecte de lege, inclusiv cel privind desemnarea Rusiei drept stat sponsor al terorismului și aplicarea de sancțiuni secundare statelor care continuă să achiziționeze energie din Federația Rusă.

Cu o zi înainte, ministrul ucrainean de externe Andrei Sîbiga a confirmat, la Bruxelles, că delegația ucraineană a primit o invitație oficială pentru discuții în Statele Unite. El a precizat însă că Kievul nu a fost informat în detaliu despre conținutul negocierilor americano-ruse desfășurate luni la Kremlin, invocând „motive obiective”.

Presa relatase anterior că președintele Volodimir Zelenski ar fi putut avea o întâlnire cu Witkoff și Kushner în Europa, însă această întrevedere a fost anulată.

După discuțiile de la Moscova, consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat că nu a fost identificată deocamdată o soluție de compromis pentru încheierea războiului.

Totodată, informațiile deținute de NATO arată că Vladimir Putin nu este pregătit să accepte un acord de pace, iar declarațiile lui privind disponibilitatea Rusiei de a intra în confruntare directă cu state europene sunt considerate „un bluff” de către Alianță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Rustem Umerov #Steve Witkoff

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.