Negocierile pentru planul de pace privind războiul Rusia–Ucraina au intrat într-o nouă etapă, după ce termenul-limită stabilit de președintele Trump pentru un acord preliminar a fost depășit. Discuțiile dintre părți sunt în prezent blocate, iar Washingtonul trebuie să decidă în ce direcție va continua procesul diplomatic.

Conform The New York Times, planul de pace american este împărțit în patru componente principale, negociate în paralel. Un prim pachet cuprinde chestiuni legate de suveranitatea Ucrainei, precum limite asupra efectivelor armatei sale în timp de pace și asupra razei rachetelor pe care le poate deține. Celelalte trei pachete includ aspecte teritoriale, cooperare economică și teme mai largi privind securitatea europeană. Sursele citate afirmă că împărțirea celor 28 de puncte ale planului în patru seturi a fost o propunere a administrației Trump, menită să accelereze dialogul.

Președintele Vladimir Putin a confirmat, la rândul său, că Statele Unite au înaintat această structurare a discuțiilor. Totuși, Moscova nu a cedat de pe pozițiile sale ferme, potrivit relatărilor din presă. La Moscova a avut loc o întrevedere de cinci ore între consilierii americani Jared Kushner și Steve Witkoff și reprezentanți ai conducerii ruse. Potrivit presei, discuția nu s-a soldat cu un progres semnificativ, deși Donald Trump a descris ulterior întâlnirea drept „foarte bună”.

În acest context, Washingtonul urmează să decidă dacă va intensifica presiunea asupra Ucrainei pentru mai multe concesii sau dacă va încerca să convingă Rusia să-și flexibilizeze cererile. Ambele opțiuni sunt analizate în interiorul administrației americane, conform publicațiilor citate.

O a treia variantă ar fi retragerea temporară a Statelor Unite din negocieri, lucru sugerat de pozițiile fluctuante exprimate recent de președintele Trump. Această opțiune ar echivala, cu recunoașterea unui eșec în tentativa de a produce un acord rapid.

Pe de altă parte, președintele Statelor Unite a afirmat în declarațiile sale că procesul rămâne deschis și că „este nevoie de două părți pentru a ajunge la un acord”, subliniind dificultatea sincronizării pozițiilor Rusiei și Ucrainei. Discuțiile vor continua în formatul stabilit, în timp ce cele patru pachete ale planului american de pace sunt examinate separat, într-o încercare de a identifica zone de convergență între cele două state aflate în conflict.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Negocieri #plan #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.