Proiectul de lege cu privire la statutul, conduita și etica deputatului în Parlamentul Republicii Moldova a fost votat, în prima lectură, în cadrul ședinței plenare de astăzi. Până la votare, însă, deputații din opoziție și din guvernare s-au certat între ei, primii arătându-se nemulțumiți de anumite puncte, ultimii recomandându-le să vină cu amendamente până la lectura a II-a. Președintele Parlamentului, deputatul PAS, Igor Grosu, a încheiat scandalul cu declarația, precum că este întrebat de cetățeni cum poate fi condamnat traseismul deputaților, făcând glume, în special, în adresa deputatului neafiliat Vasile Bolea, care tocmai primise un apel telefonic și nu l-a auzit.

Inițiativa legislativă are scopul de a asigura implementarea standardelor europene privind fortificarea procedurii legislative, luptei cu corupția și evitarea conflictelor de interese. Astfel, se va pune accent pe crearea unei culturi politice, responsabilități și a unui comportament decent al deputaților. Proiectul, elaborat în cadrul unui grup de lucru din care au făcut parte atât deputați din majoritatea parlamentară, cât și din opoziție, a fost înregistrat în Parlament de un grup de parlamentari din Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate”

Documentul stabilește reguli generale de conduită în incinta Parlamentului, precum și restricții de comportament în cadrul ședințelor. Totodată, este reglementată conduita parlamentarului în raport cu publicul și cu reprezentanții mass-media. În context, pe durata mandatului, va fi instituită Comisia de etică și conduită parlamentară, care va examina cazurile de încălcare a normelor. Aceasta va fi constituită din 11 membri (câte patru deputați propuși de majoritatea și de opoziția parlamentară și trei membri propuși de organizațiile societății civile). Componența nominală a Comisiei și președintele acesteia vor fi aprobate prin hotărâre de Parlament, la propunerea Biroului permanent.

Proiectul de lege conține prevederi clare privind mandatul deputatului, încetarea de drept a calității de deputat, demisia, temeiurile de ridicare a mandatului de deputat, incompatibilitățile și procedura de declarare și înlăturare ale acestora, imunitatea parlamentară absolută și relativă, procedura de ridicare a imunității parlamentare. Totodată, documentul conține și prevederi despre asigurarea și garanțiile de exercitare a mandatului de deputat.

Proiectul de lege a fost votat în prima lectură de 56 de deputați. Documentul va fi propus spre adoptare în a doua lectură, în plenul Parlamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cod #deputati #etica

Candidată pentru găzduirea Jocurilor Olimpice de vară în 2036, 2040 sau 2044, Germania și-a exprimat sprijinul pentru candidatura orașului Munchen, o propunere puternică susținută de populația locală, sperând să valorifice prestigiul capitalei bavareze pentru a convinge Comitetul Internațional Olimpic (CIO), scrie Agerpres.

Ca semn al implicării și sprijinului la cele mai înalte niveluri ale guvernului, președintele Frank-Walter Steinmeier a fost cel care a deschis plicul care conținea numele câștigătorului competiției interne dintre cele două candidaturi germane rămase, Munchen și Koln.

În cele din urmă, capitala Bavariei a reușit să convingă majoritatea absolută a membrilor Comitetului Olimpic German (DOSB), care au fost chemați să voteze sâmbătă.

„Germania are un candidat. Orașul Munchen ne va reprezenta în această cursă. (…) Mergem mai departe cu curaj: Germania este capabilă să organizeze Jocurile Olimpice”, a reacționat cancelarul Friedrich Merz.

Germania a găzduit Jocurile Olimpice de trei ori: ediția de iarnă a anului 1936, la Garmisch-Partenkirchen și cea de vară în același an la Berlin, ambele fiind folosite în scopuri propagandistice de Germania nazistă. În 1972, Munchen a găzduit evenimentul global, care a fost marcat în mod notabil de atacul asupra delegației israeliene din Satul Olimpic, soldat cu moartea a 11 membri ai acesteia.

După 1972, Germania a făcut șapte încercări nereușite, cu eșecuri la diferite niveluri (voturi la sesiunile CIO, respingerea candidaturii de către organismul olimpic sau obstacole în cadrul referendumului).

Candidatura Munchenului este centrată în jurul Parcului Olimpic din partea de nord a orașului, o moștenire tangibilă a Jocurilor Olimpice din 1972, adesea citată ca exemplu, precum și a centrului orașului și a zonei metropolitane înconjurătoare.

Cu zece zile înainte de decizia DOSB, Munchenul obținuse două candidaturi consecutive: pentru a găzdui finalei Ligii Campionilor din 2028 pe Allianz Arena, pentru a treia oară după 2012 și 2025, și Campionatele Mondiale de Atletism din 2031, sportul olimpic numărul unu, la Olympiastadion, demonstrându-și atractivitatea și prestigiul internațional.

La sfârșitul lunii octombrie 2025, Munchen a devenit primul oraș care a depășit obstacolul referendumului care a dus la eșecul mai multor candidaturi germane în trecutul recent (Munchen pentru Jocurile Olimpice de iarnă din 2022, Hamburg pentru Jocurile Olimpice de vară din 2024, printre altele).

Cu o prezență la vot de 42%, două treimi dintre locuitorii din Munchen (66,4%) au votat în favoarea proiectului, încurajați de succesul popular al Jocurilor Europene Multisport din 2022. Doar Koln și celelalte 16 orașe din proiectul Rin-Ruhr au obținut un sprijin similar la referendum (66%, cu o prezență medie la vot de 32%).

Munchenul și DOSB vor continua acum faza de dialog continuu cu Comitetul Internațional Olimpic (CIO), ceea ce va duce la o selecție inițială în martie 2027. Aceasta va trece apoi la o fază de dialog strategic, în timpul căreia candidaturile selectate vor fi evaluate mai atent, iar potențialele orașe gazdă vor fi vizitate de o delegație a CIO.

La sfârșitul anului 2028, CIO va desemna una sau mai multe „gazde preferate”, care vor trebui să ofere o serie de garanții. O decizie finală va fi luată apoi la mijlocul anului 2029, în cadrul unei sesiuni a CIO.

Datorită rotației continentale, se așteaptă ca Jocurile Olimpice din 2036 să revină în Asia: Turcia, India, Qatar și Coreea de Sud sunt în cursă, chiar dacă CIO a anunțat în urmă cu doi ani că există „un număr de două cifre de părți interesate de 2036 și 2040.