PSRM va înainta un proiect de hotărâre a Parlamentului care va constata faptul uzurpării Curții Constituționale de către trei judecători ai Înaltei Curți: Domnica Manole, Liuba Șova, și Nicolae Roșca și va cere demisia acestora. Decizia a fost anunțată astăzi de către liderul PSRM, Igor Dodon, după ședința de lucru cu Fracțiunea Socialiștilor.

Argumentul adus de Dodon este faptul că, cei trei judecători constituționali ar fi acționat în interesul politic al președintei țării, Maia Sandu, când au hotărât că șefa statului poate dizolva Parlamentul, astfel aceștia ar fi încălcat jurământul depus în fața Parlamentului.

„Noi nu ne-am temut niciodată de alegeri parlamentare anticipate și suntem pregătiți pentru acestea mai bine decât oricare partid din țară. Rămânem fermi pe poziția că alegerile nu pot fi desfășurate în condițiile pandemiei și vom insista ca acestea să aibă loc doar după ce în țară vor fi aduse 1-1,5 milioane de vaccinuri anti-covid și vor fi vaccinați cel puțin 500-600 mii de cetățeni, prioritar din prima linie și din grupele de risc”, afirmă Dodon.

Igor Dodon mai afirmă că, Maia Sandu, ar acționa „în stilul trișorilor și gangsterilor” pe principiul „scopul justifică mijloacele”, afirmând că oricum, aceasta „nu va putea asigura o schimbare calitativă în bine a societății moldovenești sub sloganurile false ale integrării europene și reformei justiției”. „Poporul Moldovei a fost martorul experimentelor amare ale așa-numiților „euro-integratori” făcute în țara noastră începând cu anul 2009, de către alianțele de integrare europeană, atunci când furau miliardele din sistemul bancar, închideau școli, vindeau la prețuri mizere activele strategice ale statului”, a mai notat Dodon.

Amintim că, încă ieri, PSRM s-a expus nemulțumirea față de decizia CCM și a declarat că nu va recunoaște hotărârea adoptată de judecătorii constituționali, care au decis că se întrunesc toate elementele pentru a fi dizolvat Parlamentul de către președinta țării, la mai bine de trei luni de la demisia prim-ministrului Ion Chicu.

#decizie #Igor Dodon #PSRM

Lituania a anunţat joi, 29 octombrie, că va extinde serviciul militar pentru tineri și va reintroduce recrutarea generală în 2032, pe fondul escaladării tensiunilor cu Rusia. Președintele Gitanas Nauseda a explicat că măsura va intra în vigoare peste șase ani pentru că e nevoie de timp pentru pregătirea infrastructurii și pregătirea a cel puțin încă 350 de instructori. Șeful statului a estimat că numărul tinerilor între 18 și 22 de ani care fac armata va crește de la 4.900 în prezent la 7.500, relatează antena3.ro.

Măsura a fost luată joi, la Vilnius, de Consiliul pentru Securitate Naţională al Lituaniei, ţară membră a NATO şi a Uniunii Europene.

„Am decis că recrutarea generală va fi introdusă începând din 2032”, a declarat preşedintele Gitanas Nauseda după şedinţa Consiliului pentru Securitate Naţională.

Planul trebuie să fie aprobat de parlament pentru a putea intra în vigoare.

Președintele lituanian a explicat că a fost ales anul 2032 deoarece este nevoie de timp pentru a pregăti infrastructura necesară pentru cele nouă luni de armată. De asemenea, 350 de instructori adiționali trebuie pregătiți. Antrenarea unui singur instructor durează între trei și patru ani.

În 2015, Lituania a reintrodus parţial serviciul militar (ce fusese abolit în 2008) ca răspuns la anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014.

Potrivit lui Nauseda, aproximativ 5.000 de bărbaţi tineri sunt recrutaţi în fiecare an pentru o instruire de bază de nouă luni. Mai exact, tinerii între 18 și 22 de ani, care nu sunt înscriși la facultate sunt recrutați. Numărul va creşte la 7.500 odată cu introducerea serviciului militar general. Lituania are o populație de aproximativ 2,9 milioane de locuitori.

În ceea ce privește femeile, acestea vor continua să efectueze pregătirea militară doar în cazul în care doresc acest lucru, la fel ca până acum, a precizat şeful statului lituanian.

Costurile tranziţiei către noul sistem se vor ridica la 120 de milioane de euro.