Nepalul cere despăgubiri climatice din partea celor mai mari emițători de gaze cu efect de seră din lume, după ce inundațiile devastatoare din țară au provocat moartea a 1.114 persoane, iar alte 4.000 sunt date dispărute.

China, Statele Unite și India au avut o contribuție „extrem de mare” la schimbările climatice, în timp ce țările mai mici „plătesc prețul”, a declarat ministrul nepalez de Externe, Shisir Khanal, pentru Kantipur TV, potrivit Bloomberg.

„Nepalul trebuie să își susțină ferm poziția pe plan internațional și să transforme această problemă într-una de justiție. Vom ridica această problemă în mod clar și ferm pe platformele internaționale”, a spus Khanal în interviul difuzat la începutul acestei săptămâni, potrivit Observatornews.ro.

Cererea Nepalului vine după inundațiile devastatoare produse pe 26 august în bazinul râului Bhotekoshi, declanșate de prăbușirea unui ghețar în apropierea frontierei cu Tibetul. Viiturile au distrus locuințe, poduri importante și infrastructură hidroenergetică esențială.

Solicitarea vine înaintea summitului ONU privind clima, programat în luna noiembrie. Țările în curs de dezvoltare sunt așteptate să ceară statelor bogate și marilor poluatori mai mulți bani pentru acoperirea pierderilor provocate de schimbările climatice, potrivit surselor citate. Cererea Nepalului face parte dintr-o dezbatere mai amplă privind cine ar trebui să plătească pentru dezastrele provocate de încălzirea globală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

China este cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră din lume, fiind responsabilă pentru aproximativ 29% din emisiile globale în 2024. Statele Unite ocupă locul al doilea, cu 11%, urmate de India, cu 8%, în timp ce Uniunea Europeană generează aproximativ 6% din total.

#china #despagubiri #India #morti si disparuti #Nepal #SUA #viituri

Inspectoratul Național de Probațiune (INP) respinge acuzațiile privind favorizarea unei companii în cadrul achizițiilor de echipamente pentru monitorizarea electronică a persoanelor. Instituția susține că procedurile de achiziție au fost organizate în condiții de transparență și că, în perioada 2024–2025, mai multe licitații au eșuat din cauza lipsei participanților sau a neîndeplinirii condițiilor de calificare.

Potrivit INP, în 2022, în perioada fostei conduceri a instituției, au fost achiziționate 100 de echipamente de monitorizare electronică de tip „biblok”, formate din brățară și stație. Valoarea contractului a fost de 620 de mii de lei, fără TVA, iar furnizorul indicat de instituție este FPC Infoexpress SRL.

Ulterior, în 2024 și 2025, instituția a încercat în repetate rânduri să cumpere echipamente noi, însă procedurile nu s-au finalizat cu succes.

În 2024 au fost organizate trei proceduri de achiziție. La acestea au participat, în diferite combinații, companiile DALU-MOL SRL și FPC INFOEXPRESS SRL. Toate procedurile au fost anulate după ce ofertanții nu au îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în documentație.

Situația a continuat și în 2025. INP a lansat alte trei proceduri. Una dintre acestea, la care a participat DALU-MOL SRL, a fost anulată deoarece compania nu a îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în specificația tehnică. Celelalte două proceduri nu au avut loc din cauza lipsei participanților.

Instituția susține că, pe parcursul anului 2025, a încercat să atragă și companii străine pentru a participa la licitații. Potrivit INP, au fost contactate peste 20 de companii, însă acestea au refuzat să participe. Solicitări au fost transmise inclusiv către mai multe ambasade, Consiliul Europei, GIZ și UNICEF Moldova, pentru sprijin în achiziționarea sau donarea echipamentelor.

În 2026, INP a organizat două noi proceduri. Prima a fost anulată după ce certificatul de conformitate prezentat de ofertant expirase. La cea de-a doua procedură a participat FPC INFOEXPRESS SRL, iar aceasta s-a încheiat cu achiziționarea a 200 de echipamente de tip „biblok”, în valoare de 1,612 milioane de lei fără TVA. Contractul a fost înregistrat la Trezoreria de Stat pe 7 august 2026.

INP precizează că, până la achiziția noilor echipamente, pentru a menține sistemul de monitorizare funcțional, instituția a reparat dispozitivele existente, cumpărate în anii 2021 și 2022.

În prezent, în sistem sunt funcționale 327 de echipamente de monitorizare electronică, în timp ce sunt monitorizate 355 de persoane. Dintre acestea, 192 sunt agresori familiali. INP explică diferența prin faptul că unele persoane se află peste hotare, au măsura suspendată sau unele echipamente sunt temporar defecte și se află în reparație.

Inspectoratul Național de Probațiune mai afirmă că toate procedurile de achiziții publice sunt desfășurate cu respectarea legislației, în condiții de transparență, concurență și tratament egal pentru operatorii economici.

Instituția subliniază că informațiile despre achizițiile sale publice, începând cu anul 2024, sunt disponibile pe platforma oficială achizitii.md.