România rămâne susținătorul cel mai hotărât și vocal al Republicii Moldova la Bruxelles. Este mesajul premierului României, Nicolae Ciucă, la deschiderea ședinței comune a Guvernelor celor două state. Potrivit oficialului de la București, România va contribui la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor din Republica Moldova prin asistența financiară nerambursabilă de 100 de milioane de euro, bani destinați proiectelor de infrastructură, educație, securitate energetică. Premierul României a menționat că în contextul instabilității din regiune, este importantă sporirea capacității de reziliență a statului în fața acțiunilor militare și a elementelor războiului hibrid.

În debutul ședinței comune a Guvernelor celor două state, premierul României a menționat că, în prezent, asistăm la o îmbunătățire fără precedent a relațiilor dintre cele două state.

„Ne bucură să vedem la Chișinău, cea mai mare deschidere înregistrată vreodată în relația cu România. Aceste premise favorabile ne permit să construim o intensă și favorabilă agendă bilaterală. În 2020, într-un an de criză, România a acordat asistență oficială pentru dezvoltarea Republicii Moldova în valoare record de 46,8 milioane de euro, în special, în domeniul educației, pentru burse de studiu”, a spus premierul României, Nicolae Ciucă.

Premierul Ciucă a menționat că Guvernul Republicii Moldova și cel al României vor semna astăzi Acordul de asistență financiară nerambursabilă de 100 de milioane de euro, acordul privind construcția podului peste Prut dintre localitatea Ungheni (Republica Moldova) și Ungheni (România) , acordul privind reabilitarea podului de frontieră Giurgiulești-Galați, dar și acordul privind reducerea tarifelor de roaming.

„Acordurile privind asistența financiară nerambursabilă de 100 de milioane de euro, construirea și consolidarea unor poduri de frontieră și reducerea tarifelor de furnizare a serviciilor de roaming. Protocoale de colaborare în domeniul educației, inspecției muncii și învățământului militar. Planuri de acțiune în domeniul justiției și al afacerilor interne. Memorandumuri de înțelegere în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, securității energetice, precum și în domeniul transformării digitale. Organizarea unui curs dedicat magistraților și diplomaților din Republica Moldova”, a mai spus prim-ministrul României.

Oficialul de la București a făcut referire și la tensiunile de la granița ucraineană, acțiuni ce pun în pericol securitatea regională. Nicolae Ciucă a subliniat că România și Republica Moldova ar trebui să-și unifice forțele pentru a face față unor eventuale riscuri de securitate.

„Traversăm un moment regional complicat, cu o deteriorare semnificativă a mediului de securitate. Asistăm la o desfășurare masivă de forțe militare și echipamente rusești, ceea ce reprezintă cea mai mare desfășurare de forțe după încheierea războiului rece. Sunt evoluții care vin pe un fond de securitate deja complicat în regiune, marcat de persistența conflictelor prelungite, inclusiv cel din regiunea transnistreană. Contextul complicat de securitate îndeamnă la măsuri coerente și ample de întărire a rezilienței statului în fața posibilelor amenințări, care nu îmbracă numai forma explicit militară, vorbim de riscul acțiunilor hibride, al amenințărilor cibernetice, al vulnerabilităților care pot fi exploatate cum este cazul energiei și gazului”, a mai spus premierul României, Nicolae Ciucă.

#Guvern Romania #Nicolae Ciucă #sedinta comuna

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.