Nicolae Ciucă: Contextul complicat de securitate îndeamnă la măsuri coerente

România rămâne susținătorul cel mai hotărât și vocal al Republicii Moldova la Bruxelles. Este mesajul premierului României, Nicolae Ciucă, la deschiderea ședinței comune a Guvernelor celor două state. Potrivit oficialului de la București, România va contribui la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor din Republica Moldova prin asistența financiară nerambursabilă de 100 de milioane de euro, bani destinați proiectelor de infrastructură, educație, securitate energetică. Premierul României a menționat că în contextul instabilității din regiune, este importantă sporirea capacității de reziliență a statului în fața acțiunilor militare și a elementelor războiului hibrid.

În debutul ședinței comune a Guvernelor celor două state, premierul României a menționat că, în prezent, asistăm la o îmbunătățire fără precedent a relațiilor dintre cele două state.

„Ne bucură să vedem la Chișinău, cea mai mare deschidere înregistrată vreodată în relația cu România. Aceste premise favorabile ne permit să construim o intensă și favorabilă agendă bilaterală. În 2020, într-un an de criză, România a acordat asistență oficială pentru dezvoltarea Republicii Moldova în valoare record de 46,8 milioane de euro, în special, în domeniul educației, pentru burse de studiu”, a spus premierul României, Nicolae Ciucă.

Premierul Ciucă a menționat că Guvernul Republicii Moldova și cel al României vor semna astăzi Acordul de asistență financiară nerambursabilă de 100 de milioane de euro, acordul privind construcția podului peste Prut dintre localitatea Ungheni (Republica Moldova) și Ungheni (România) , acordul privind reabilitarea podului de frontieră Giurgiulești-Galați, dar și acordul privind reducerea tarifelor de roaming.

„Acordurile privind asistența financiară nerambursabilă de 100 de milioane de euro, construirea și consolidarea unor poduri de frontieră și reducerea tarifelor de furnizare a serviciilor de roaming. Protocoale de colaborare în domeniul educației, inspecției muncii și învățământului militar. Planuri de acțiune în domeniul justiției și al afacerilor interne. Memorandumuri de înțelegere în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, securității energetice, precum și în domeniul transformării digitale. Organizarea unui curs dedicat magistraților și diplomaților din Republica Moldova”, a mai spus prim-ministrul României.

Oficialul de la București a făcut referire și la tensiunile de la granița ucraineană, acțiuni ce pun în pericol securitatea regională. Nicolae Ciucă a subliniat că România și Republica Moldova ar trebui să-și unifice forțele pentru a face față unor eventuale riscuri de securitate.

„Traversăm un moment regional complicat, cu o deteriorare semnificativă a mediului de securitate. Asistăm la o desfășurare masivă de forțe militare și echipamente rusești, ceea ce reprezintă cea mai mare desfășurare de forțe după încheierea războiului rece. Sunt evoluții care vin pe un fond de securitate deja complicat în regiune, marcat de persistența conflictelor prelungite, inclusiv cel din regiunea transnistreană. Contextul complicat de securitate îndeamnă la măsuri coerente și ample de întărire a rezilienței statului în fața posibilelor amenințări, care nu îmbracă numai forma explicit militară, vorbim de riscul acțiunilor hibride, al amenințărilor cibernetice, al vulnerabilităților care pot fi exploatate cum este cazul energiei și gazului”, a mai spus premierul României, Nicolae Ciucă.

#Guvern Romania #Nicolae Ciucă #sedinta comuna

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.