Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Nicolae Ciucă de la Viena, după întrevederea cu Karl Nehammer: „Finalizăm intrarea României în Schengen”

18 Nov. 2024, 18:01
 // Categoria: Politica // Autor:  Elena Putregai
18 Nov. 2024, 18:01 // Politica //  Elena Putregai

Nicolae Ciucă, liderul PNL și candidatul liberalilor la funcția de președinte al României, s-a întâlnit luni, 18 noiembrie curent, la Viena, cu cancelarul austriac, Karl Nehammer, cu care a discutat despre aderarea României la spațiul Schengen, arătându-se încrezător că decizia eliminării controalelor la frontierele terestre va fi luată în curând.

“M-am întâlnit astăzi la Viena cu cancelarul Karl Nehammer. Principalul nostru subiect de discuție a fost aderarea României la spațiul Schengen. Sunt încrezător că deciziile finale vor fi luate în curând la nivel tehnic. Le mulțumesc miniștrilor noștri de interne și de externe pentru activitatea lor continuă în vederea încheierii cu succes a procesului de aderare“, a scris Ciucă, pe rețeaua de socializare X.

După care a adăugat și pe Facebook următoarele: „Sunt la Viena. Finalizăm intrarea României în Schengen. M-am întâlnit astăzi, la Viena, cu cancelarul Austriei, Karl Nehammer pentru a grăbi aderarea completă a României la Spațiul Schengen”.

„România îndeplinește toate condițiile pentru aderarea deplină la Spațiul Schengen și va continua întărirea măsurilor de protecție a granițelor. Deciziile finale vor fi luate la nivel tehnic foarte curând. Mulțumesc în mod deosebit ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și ministrului Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, pentru munca depusă în finalizarea cu succes a procesului de aderare. Partidul Național Liberal a promis aderarea la Spațiul Schengen, am realizat deja integrarea cu granițele aeriene, acum urmează integrarea completă”.


După ani de eforturi și rezultate concrete, România este pregătită să facă următorul pas și să se alăture spațiului Schengen, urmând să participe că “hotărâre și încredere” la reuniunea de la Budapesta din 21-22 noiembrie pentru finalizarea acestui “obiectiv național”, a afirmat ministrul afacerilor interne al României, liberalul Cătălin Predoiu, după o întâlnire pe care a avut-o săptămâna trecută cu ambasadoarea Austriei la București, Ulla Krauss-Nussbaumer. Întrevederea a avut loc în contextul în care președinția maghiară a Consiliului UE va găzdui în perioada 21-22 noiembrie o reuniune a nivelul miniștrilor de interne între Austria, Bulgaria și România, Viena fiind singura capitală UE care se mai opune integrării depline a Bulgariei și a României la zona de liberă circulație.

Președinția ungară a Consiliului Uniunii Europene va pune subiectul ridicării controalelor la frontierele terestre Schengen pentru Bulgaria și România pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului Afaceri Interne din 12 decembrie, a declarat ministrul ungar de interne, Sandor Pinter, în cadrul unei conferințe de presă, după întâlnirea cu omologii săi din UE care a avut loc la Luxemburg la începutul lunii octombrie.

România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesită o decizie ulterioară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.