Nicolae Ciucă, liderul PNL și candidatul liberalilor la funcția de președinte al României, s-a întâlnit luni, 18 noiembrie curent, la Viena, cu cancelarul austriac, Karl Nehammer, cu care a discutat despre aderarea României la spațiul Schengen, arătându-se încrezător că decizia eliminării controalelor la frontierele terestre va fi luată în curând.

“M-am întâlnit astăzi la Viena cu cancelarul Karl Nehammer. Principalul nostru subiect de discuție a fost aderarea României la spațiul Schengen. Sunt încrezător că deciziile finale vor fi luate în curând la nivel tehnic. Le mulțumesc miniștrilor noștri de interne și de externe pentru activitatea lor continuă în vederea încheierii cu succes a procesului de aderare“, a scris Ciucă, pe rețeaua de socializare X.

I met today in Vienna with Chancellor @karlnehammer.
Our main topic of discussion was Romania’s accession to the Schengen area.
I am confident that final decisions will be made at technical level soon.
I thank our Ministers of Interior and Foreign Affairs for their continuous… pic.twitter.com/UphdyWZBeC

— Nicolae Ionel Ciucă (@NicolaeCiuca) November 18, 2024

După care a adăugat și pe Facebook următoarele: „Sunt la Viena. Finalizăm intrarea României în Schengen. M-am întâlnit astăzi, la Viena, cu cancelarul Austriei, Karl Nehammer pentru a grăbi aderarea completă a României la Spațiul Schengen”.

„România îndeplinește toate condițiile pentru aderarea deplină la Spațiul Schengen și va continua întărirea măsurilor de protecție a granițelor. Deciziile finale vor fi luate la nivel tehnic foarte curând. Mulțumesc în mod deosebit ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și ministrului Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, pentru munca depusă în finalizarea cu succes a procesului de aderare. Partidul Național Liberal a promis aderarea la Spațiul Schengen, am realizat deja integrarea cu granițele aeriene, acum urmează integrarea completă”.

După ani de eforturi și rezultate concrete, România este pregătită să facă următorul pas și să se alăture spațiului Schengen, urmând să participe că “hotărâre și încredere” la reuniunea de la Budapesta din 21-22 noiembrie pentru finalizarea acestui “obiectiv național”, a afirmat ministrul afacerilor interne al României, liberalul Cătălin Predoiu, după o întâlnire pe care a avut-o săptămâna trecută cu ambasadoarea Austriei la București, Ulla Krauss-Nussbaumer. Întrevederea a avut loc în contextul în care președinția maghiară a Consiliului UE va găzdui în perioada 21-22 noiembrie o reuniune a nivelul miniștrilor de interne între Austria, Bulgaria și România, Viena fiind singura capitală UE care se mai opune integrării depline a Bulgariei și a României la zona de liberă circulație.

Președinția ungară a Consiliului Uniunii Europene va pune subiectul ridicării controalelor la frontierele terestre Schengen pentru Bulgaria și România pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului Afaceri Interne din 12 decembrie, a declarat ministrul ungar de interne, Sandor Pinter, în cadrul unei conferințe de presă, după întâlnirea cu omologii săi din UE care a avut loc la Luxemburg la începutul lunii octombrie.

România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesită o decizie ulterioară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Austria #Karl Nehammer #Nicolae Ciucă #Romania #Schengen #Viena

Republica Moldova continuă să plătească scump pentru încălcările drepturilor fundamentale ale propriilor cetățeni. Datele prezentate marți, 9 septembrie, în cadrul Comisiei juridice pentru numiri și imunități arată că, din cele 48 de hotărâri pronunțate în 2025 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauze împotriva Republicii Moldova, în 45 a fost constatată cel puțin o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Cu alte cuvinte, în marea majoritate a dosarelor ajunse anul trecut la Strasbourg, statul moldovean a fost găsit vinovat de încălcarea drepturilor garantate cetățenilor. Raportul Agentului guvernamental scoate la iveală probleme care nu sunt deloc noi pentru Republica Moldova: procese inechitabile, acces limitat la justiție, tergiversarea examinării dosarelor, neexecutarea hotărârilor judecătorești definitive, încălcarea dreptului la proprietate, a dreptului la libertate și siguranță, dar și a dreptului la viață privată și de familie.

Astfel, în pofida reformelor anunțate în ultimii ani și a angajamentelor repetate privind consolidarea statului de drept, Republica Moldova continuă să ajungă la CtEDO pentru aceleași probleme sistemice.

Aproape 8 milioane de lei – nota de plată pentru erorile statului

În anul 2025, Republica Moldova a avut obligații pecuniare în valoare totală de 373 303 euro, echivalentul a aproape 8 milioane de lei, rezultate din hotărârile și deciziile Curții Europene. Deși Comisia juridică a remarcat că plățile către reclamanți au fost efectuate fără întârzieri, problema de fond rămâne alta: banii sunt achitați din bugetul public, adică din fondurile contribuabililor, în timp ce instituțiile și persoanele responsabile pentru încălcări ajung rareori să suporte consecințele. Ministerul Justiției a înaintat doar două acțiuni în regres și a sesizat în cinci cazuri Consiliul Superior al Magistraturii.

Recomandări multe, probleme vechi

În perioada analizată, autoritățile au elaborat zeci de planuri și rapoarte privind executarea hotărârilor CtEDO. Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei i-au fost prezentate 26 de rapoarte de acțiuni, iar supravegherea a fost încetată în 34 de cauze. Totuși, cifrele privind noile condamnări demonstrează că închiderea unor dosare vechi nu înseamnă neapărat rezolvarea problemelor care au generat condamnările.

Comisia juridică a adoptat un șir de recomandări pentru consolidarea mecanismului de executare a hotărârilor CtEDO și prevenirea unor încălcări similare. Agentul guvernamental va trebui să prezinte semestrial informații privind progresele înregistrate și problemele rămase.