Există un deputat anonim, de la PAS evident, pe nume Gheorghe Ichim, care, chipurile, face legi pentru norod. Spun chipurile, pentru că, sincer, nu știu ce face în Parlament și, în general, dacă face ceva în Parlament, pentru că eu cel puțin (păcatele mele), care urmăresc oleacă politica, habar n-am cine-i tipul și pe ce legi e specializat, scrie ziua.md.

Noroc de internet, care m-a ajutat să aflu că-i cică un fel de jurist care face parte din comisia agricultură și industrie alimentară (domeniu foarte actual, de altfel).

În fine, acest deputat anonim face totuși chestii, doar că nu la vedere, el lucrează la subteran, cum ar veni. Moldovenii spun „hotărăște întrebări”, iar rușii au chiar un termen exact pentru asta – „reșala”. Adică te duci la el și-i spui că ai o problemă cu cineva, iar el, dacă decide că treaba îl interesează, s-apucă să rezolve. Ei cum să rezolve? Adică să sune, să trimită mesaje, să amenințe etc., folosind un argument de presiune imbatabil – legitimația de deputat. PAS!

Zice lumea, nu oricare, surse de încredere, cum ar veni, că tovarășul Ichim hărțuiește nu doar oameni fără funcții, ci chiar și funcționari din guvernul lor, procuraturi, CNA-uri și alte instituții „de forță”. Că, mde, omul are putere în spate și legitimație în față, respectiv își permite!

Îl rog totuși, pe această, cale, semiinformală, să facă, măcar în ceasul al 12-lea, și ceva la vedere. O conferință de presă, de exemplu, sau să meargă la vreo emisiune (poate colegii care au emisiuni fac un bine și-l invită) și să povestească, dom-le, ce a făcut în patru ani de deputăție. Pentru că, repet, omul face chestii, nu stă chiar degeaba, cum ar părea. Să zică, de exemplu, câte „întrebări a hotărât”, cum a ajutat asta norodul… E important! Că se termină mandatul acuș-acuș, ș-atunci chiar n-o să mai poată afla nimeni că avem/am avut un om care a făcut ceva. La vedere, la subteran, nu contează. Omul face, se zbate! Vă zic eu, că știu.

Apropo, tovarășe deputat din comisia agricultură și industrie alimentară, poate de acolo, din subteran, nu se vede chiar bine ce se întâmplă la suprafață, de aceea, m-am gândit să-ți atrag atenția la o chestie care ar putea să țină de domeniul matale: aici sus, la suprafață, mor porcii cu zecile de mii, mai toate fermele sunt deja pe butuci, iar industria alimentară se duce în cap. Poate suni pe cineva să intervină și să facă ceva, dacă tot ai legitimație de deputat și putere în spate?

P.S. Ca să nu ziceți că-s răutăcios, pentru o informare completă, altfel spus, vă aduc la cunoștință că tovarășul Ichim și-a pus semnătura pe 15 proiecte de legi, în acești patru ani de deputăție, și chiar e autor la unul – acela cu instituirea „Zilei naționale a albinei”. Adică ceva este, totuși, la vedere, cum s-ar spune.

#deputat PAS #Editorial #Gheorghe Ichim

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.