La 19 noiembrie 2001, a fost semnat Tratatul de prietenie și cooperare între Republica Moldova și Federația Rusă, iar cu două zile înainte de împlinire a 20 de ani de la acest eveniment, Nicu Popescu, viceprim-ministrul moldovean și ministrul de Externe a mers la Moscova, la invitația omologului rus Serghei Lavrov, care i s-a adresat „Nicolai Nicolaevici”, unde au semnat declarația comună de reconfirmare întru dezvoltarea relațiilor bilaterale pe respect, încredere și cooperare. A fost a doua oară când Nicu Popescu a avut o discuție oficială în incinta Ministerului de Externe rus pe care însăși el, la conferința de presă, l-a calificat „особняк” (tr. din rusă – conac).

Conferința de presă a fost programată pentru data de 17 noiembrie 2021 și a avut loc cu întârziere de 30 de minute. Mai întâi, oficialii au semnat declarația comună cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la semnarea acordului de prietenie între Republica Moldova și Rusia. La fel, și un plan de consultații între Ministerele de Externe pentru anii 2022-2023.

„Negocierile cu Nicolai Nicolaevici Popescu au fost constructive, într-o cheie tovărășească. Asta este prima vizită a colegului moldovean după formarea noului Parlament. Domnul Popescu a mai fost în această funcție câțiva ani în urmă și a vizitat Rusia. În prezent, deține și calitatea de vicepremier. Noi am subliniat interesul comun pentru dezvoltarea parteneriatului nostru în cele mai diverse domenii, în conformitate cu declarațiile făcute de noul președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu. Dorința comună întru o colaborare pragmatică în interesele popoarelor noastre a fost confirmată”, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

Acesta a mai adăugat că rușii i-au auzit pe „colegii moldoveni” care și-au reconfirmat linia de susținere a echilibrului balanței între Uniunea Euroasiatică și cea Europeană. „Reieșind din asta, ne-am exprimat respectul vizavi de statutul neutru definitivat prin Constituția Republicii Moldova. Am apreciat dorința de a dezvolta relațiile moldo-ruse. Ne întâlnim cu două zile înainte de împlinirea acordului a 20 de ani de prietenie și opiniile au coincis privind faptul că acest document păstrează speranța de dezvoltare în mai multe direcții. Am semnat declarația care denotă importanța acordului”.

În continuare, a cuvântat Nicu Popescu care, la rândul său, s-a adresat omologului cu formula „Serghei Victorovici”.

„Mai întâi vreau să-i mulțumesc colegului pentru invitație. Este a doua mea vizită în Rusia în calitate de șeful diplomației Republicii Moldova. În septembrie 2019, eu am avut deja ocazia să fiu prezent în acest „особняк” (tr. din rusă – conac). Pentru noi dezvoltarea relațiilor moldo-ruse se numără printre prioritățile politicii externe a guvernării Republicii Moldova. Rusia este partenerul nostru tradițional și în cadrul consultărilor am confirmat dorința comună pentru un dialog pragmatic și activ”.

Oficialul moldovean a adăugat, printre altele, că au fost și întrebări la care urmează să fie găsite soluții „împreună”.

Potrivit comunicatului de presă a Ministerului de Externe de la Chișinău, declarația comună reflectă voința celor două state și popoare de a dezvolta relațiile bilaterale în temeiul respectului reciproc, a încrederii, cooperării, a valorilor general umane, precum și a principiilor și normelor de drept unanim recunoscute.

„Deși pe parcursul celor 20 de ani de la semnarea Tratatului în plan global au avut loc schimbări semnificative, ambele părți consideră că acest document cadru își păstrează importanța, fapt care va contribui, în continuare, la dezvoltarea dialogului bilateral în interesul ambelor țări și în beneficiul popoarelor Republicii Moldova și Federației Ruse”.

În acest sens, părțile confirmă intenția de a continua cooperarea în domeniul politic, social-economic, cultural-umanitar și în alte domenii în baza principiilor pragmatismului și luării în considerare a intereselor reciproce, respectării neutralității Republicii Moldova. „De asemenea, părțile vor contribui la dezvoltarea cooperării internaționale în vederea menținerii păcii și stabilității, contracarării noilor provocări și amenințări în adresa comunității internaționale, consolidând încrederea și securitatea. Părțile sunt dispuse să conlucreze în continuare în procesul de reglementare a conflictului transnistrean cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova”, astfel se încheie comunicatul.

#declarație #Nicu Popescu #Serghei Lavrov

Autoritățile din România iau măsuri împotriva șoferilor care parchează pe locurile destinate încărcării vehiculelor electrice, printr-un proiect de lege care introduce amenzi între 865 și 1.081 de lei și 3 puncte de penalizare pentru această contravenție.

Proiectul modifică Codul rutier și introduce staționarea nejustificată pe aceste locuri drept faptă contravențională sancționată din clasa a II-a. Măsura urmează să intre în vigoare doar dacă va fi adoptată de Camera Deputaților și promulgată, transmite presa din România.

Astfel, șoferii care ocupă fără drept locurile destinate încărcării vehiculelor electrice ar putea fi sancționați cu amenzi cuprinse între 865 și 1.081 de lei românești (aproximativ 3.290–4.110 lei moldovenești, la cursul actual) și 3 puncte de penalizare. Sancțiunea este prevăzută în proiectul legislativ, urmând să se aplice doar dacă inițiativa va fi adoptată de Camera Deputaților și va fi promulgată.

Ce spun inițiatorii proiectului

„Fără un mecanism de sancțiune (amendă și puncte de penalizare), investițiile în stații de încărcare pot să fie descurajate, generând inclusiv frustrare în rândul posesorilor de vehicule electrice și încetinind ritmul de adoptare a mobilității sustenabile în România.”

Obiectivul principal este garantarea accesului real la infrastructură, iar în lipsa unei legislații sancționatoare clare, acest lucru nu poate fi realizat.

Prin aceste modificări dorim să susținem creșterea disponibilității reale a stațiilor de încărcare și utilizarea eficientă a acestora, încurajarea dezvoltării infrastructurii de reîncărcare, precum și stabilirea clară a organelor competente să intervină și să aplice sancțiuni într-un temei legal clar, lucru imposibil de în prezent din cauza lipsei unor reglementări specifice”, precizează inițiatorii proiectului în expunerea de motive.

Proiectul de lege introduce în legislația rutieră și definiția „locului destinat încărcării vehiculelor electrice”. Acesta este definit ca un spațiu special amenajat și semnalizat corespunzător, destinat exclusiv staționării vehiculelor electrice pe durata încărcării la o stație autorizată.

Totodată, inițiativa introduce în Codul rutier definiția pentru „vehiculele electrice”, fiind vizate autovehiculele dotate cu un grup propulsor care cuprinde cel puțin un motor electric și care îndeplinesc condițiile tehnice prevăzute de legislație.

Proiectul modifică și regimul sancționator pentru șoferii care ocupă acest loc. Staționarea unui vehicul pe un loc destinat încărcării vehiculelor electrice, cu excepția vehiculelor electrice și hibride plug-in aflate în proces de încărcare, este introdusă între faptele sancționate de Codul rutier.

Peste 13.000 de puncte de încărcare

România are angajamente ferme prin PNRR pentru instalarea a peste 13.000 de puncte de încărcare până în anul 2026. Această lege este menită să asigure că indicatorul de utilizare al acestor stații va fi unul real.

„Operatorii de rețele de încărcare vor fi mai motivați să investească în stații, știind că statul protejează accesul clienților la echipamentele lor, iar creșterea încrederii cetățenilor în infrastructura de încărcare a vehiculelor poate determina inclusiv o creștere a achizițiilor unor astfel de vehicule. Prin aceste măsuri sancționatorii, utilizatorul poate avea o certitudine mai mare că un loc de încărcare liber de aplicație este liber și în realitate, crescând astfel accesul real la infrastructură”, mai arată autorii proiectului de lege.