Preşedintele venezuelean Nicolas Maduro a câştigat un al treilea mandat cu 51% din voturi, a anunţat luni Consiliul naţional electoral, după numărarea a 80% din voturi.

Rezultatul anunţat survine în contextul în care exit-poll-uri indicau o victorie a opoziţiei.

Potrivit Consiliului naţional electoral, candidatul opoziţiei Edmundo Gonzalez a întrunit 44% din voturi, deşi opoziţia a anunţat anterior ca are „motive de sărbătorit” şi le-a cerut susţinătorilor să continue să monitorizeze numărarea voturi.

„Rezultatele nu pot fi ascunse. Ţara a ales în mod paşnic o schimbare„, a afirmat Gonzalez într-o postare pe platforma X, înainte ca rezultatele să fie anunţate.

Maduro, care a apărut la palatul prezidenţial în faţa susţinătorilor care îl aclamau, a declarat că realegerea sa este un triumf al păcii şi stabilităţii şi a reiterat afirmaţia sa din timpul campaniei că sistemul electoral din Venezuela este transparent. Un sondaj realizat de Edison Research, cunoscut pentru sondajele sale privind alegerile din SUA, a prezis la ieşirea de la urne că Gonzalez va obţine 65% din voturi, în timp ce Maduro va obţine 31%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

CNE a cerut procurorului general să investigheze „acţiunile teroriste”, a declarat Amoroso, adăugând că participarea a fost de 59%. Opoziţia a declarat anterior că alegătorii au optat pentru o schimbare după 25 de ani de guvernare a partidului socialist.

„Rezultatele nu pot fi ascunse. Ţara a ales în mod paşnic o schimbare”, a declarat Gonzalez.

#alegatori #alegeri #Gonzalez

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.