Republica Moldova marchează astăzi, 29 iulie cea de-a 30-a aniversare a Constituției. Adoptată în urma referendumului consultativ, care a avut loc pe data de 6 martie 1994, pe 29 iulie 1994 legea supremă a țării a fost votată de Parlament.

Președintele țării, Mircea Snegur, a promulgat Constituția imediat după votarea ei, chiar în sala de ședințe plenare a Legislativului.

Constituția Republicii Moldova este compusă din șapte titluri, fiecare fiind împărțit în capitole și secțiuni. Toate dispozițiile Constituției au o importanță egală, fiind un manifest al realizărilor şi al dezideratelor care trebuie transpuse în viață.

Potrivit aprecierilor mediului academic, la baza Constituției Republicii Moldova se află modelul francez al constituționalismului, care a fost preluat de majoritatea statelor europene.

30 de ani de la adoptarea Constituției R. Moldova

Constituția este baza juridică a întregii legislații, pe ea se întemeiază tot ansamblul instituțional și normativ, este documentul cu cea mai mare autoritate de reglementare în viaţa publică, politică şi socială a ţării. Constituţia reaminteşte fiecărui cetăţean datoria sfîntă de a servi cu credinţă patria, de a apăra cu orice preţ unitatea, suveranitatea şi independenţa R. Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, 29 iulie începînd cu ora 11.00, la Parlament, va avea loc o ședință solemnă dedicată celebrării a 30 de ani de la adoptarea Constituției. Ședința va reuni actuali și foști deputați, foști președinți de țară și de Parlament, foști președinți ai Curții Constituționale, membri ai Comisiei și grupului de lucru pentru elaborarea proiectului Constituției Republicii Moldova, care au fost implicați direct în elaborarea Legii Supreme a statului.

#Constituția R. Moldova #lege #parlament #stat

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.