În Republica Moldova după anexarea Crimeii în 2014 și conflictul din estul Ucrainei s-a luat deciza de a nu alinia țara noastră la sancțiuni europene sau americane împotriva Federației Ruse. În prezent Moldova se ghidează de menținerea acestei linii, a declarat Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europne, Nicu Popescu, în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8.

„Deci știți foarte bine că deciziile privind impunerea unor sancțiuni împotriva Federației Ruse nu sunt decizii simple. Dvs. vedeți că multe state europene au fost angajate în proiecte majore de cooperare cu Federeția Rusă, inclusiv în domeniul energetic până pe ultima sută de metri. Deci aceste decizii de luare a sancțiunilor sunt decizii foarte complicate, foarte dificile pentru state mult mai puternice, mult mai prospere, cu mai multe alternative pentru fucționarea acestor state, decât Republica Moldova. Și deja din 2014 după anexarea Crimeii, după războiul din Ucraina de est, în RM s-a luat decizia de a nu alinia țara noastră la sancțiunile europene sau americane introduse contra Federației Ruse. Și la această etapă noi reieșim din menținerea acestei linii”, a declarat șeful diplomației Moldovenești.

Motivele pentru care RM nu aplică sancțiuni Federației Ruse sunt multiple și anume că economia noastră și sistemul nostru energetic nu ar face față unor astfel de costuri, subliniază șeful de la externe. Dar în acelaș timp poziția RM față de acțiunile Federației Ruse este exprimată la nivel diplomatic și verbal, a punctat oficialul.

„Nici un guvern din 2014 nu a luat acțiuni serioase de aliniere la sancțiunile UE. Da, noi am avut această amplitudă și diferențe de limbaj, poziționarea verbală față de Rusia, dar la capitolul acțiuni și aliniere la sancțiuni a existat o continuitate clară între toate guvernările. Motivele sunt multiple: inclusiv că societatea noastră, economia noastră, sistemul nostru energetic sunt prea vulnerabile pentru a angrena RM în astfel de poziționări, care implică costuri, și acum pentru state membre UE sau pentru state membre NATO compensarea acestor costuri este mai ușoară, pentru RM acest lucru este mai dificil, în acest sens noi ca stat menținem exprimarea poziției noastre față de acțiunile Federației Ruse pe acest palier diplomatic și verbal”, a adăugat ministrul Nicu Popescu.

Rusia atacă deja a cincea zi Ucraina, care opune rezistență. Tot astăzi a avut loc o primă rundă de negocieri dintre reprezentanții conducerilor ruse și ucrainene la granița dintre Belarus și Ucraina. Negociatorii nu au ajuns la o înțelegere, dar s-a decis că va mai urma o a doua rundă de negocieri la granița dintre Polonia și Belarus. Între timp, comunitatea internațională introduce sancțiuni severe la adresa economeie Federației Ruse și vine cu sprijin financiar și militar pentru Ucraina.

#Nicu Popescu #Rusia #sanctiuni

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.