În Republica Moldova după anexarea Crimeii în 2014 și conflictul din estul Ucrainei s-a luat deciza de a nu alinia țara noastră la sancțiuni europene sau americane împotriva Federației Ruse. În prezent Moldova se ghidează de menținerea acestei linii, a declarat Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europne, Nicu Popescu, în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8.

„Deci știți foarte bine că deciziile privind impunerea unor sancțiuni împotriva Federației Ruse nu sunt decizii simple. Dvs. vedeți că multe state europene au fost angajate în proiecte majore de cooperare cu Federeția Rusă, inclusiv în domeniul energetic până pe ultima sută de metri. Deci aceste decizii de luare a sancțiunilor sunt decizii foarte complicate, foarte dificile pentru state mult mai puternice, mult mai prospere, cu mai multe alternative pentru fucționarea acestor state, decât Republica Moldova. Și deja din 2014 după anexarea Crimeii, după războiul din Ucraina de est, în RM s-a luat decizia de a nu alinia țara noastră la sancțiunile europene sau americane introduse contra Federației Ruse. Și la această etapă noi reieșim din menținerea acestei linii”, a declarat șeful diplomației Moldovenești.

Motivele pentru care RM nu aplică sancțiuni Federației Ruse sunt multiple și anume că economia noastră și sistemul nostru energetic nu ar face față unor astfel de costuri, subliniază șeful de la externe. Dar în acelaș timp poziția RM față de acțiunile Federației Ruse este exprimată la nivel diplomatic și verbal, a punctat oficialul.

„Nici un guvern din 2014 nu a luat acțiuni serioase de aliniere la sancțiunile UE. Da, noi am avut această amplitudă și diferențe de limbaj, poziționarea verbală față de Rusia, dar la capitolul acțiuni și aliniere la sancțiuni a existat o continuitate clară între toate guvernările. Motivele sunt multiple: inclusiv că societatea noastră, economia noastră, sistemul nostru energetic sunt prea vulnerabile pentru a angrena RM în astfel de poziționări, care implică costuri, și acum pentru state membre UE sau pentru state membre NATO compensarea acestor costuri este mai ușoară, pentru RM acest lucru este mai dificil, în acest sens noi ca stat menținem exprimarea poziției noastre față de acțiunile Federației Ruse pe acest palier diplomatic și verbal”, a adăugat ministrul Nicu Popescu.

Rusia atacă deja a cincea zi Ucraina, care opune rezistență. Tot astăzi a avut loc o primă rundă de negocieri dintre reprezentanții conducerilor ruse și ucrainene la granița dintre Belarus și Ucraina. Negociatorii nu au ajuns la o înțelegere, dar s-a decis că va mai urma o a doua rundă de negocieri la granița dintre Polonia și Belarus. Între timp, comunitatea internațională introduce sancțiuni severe la adresa economeie Federației Ruse și vine cu sprijin financiar și militar pentru Ucraina.

#Nicu Popescu #Rusia #sanctiuni

Biserica Catolică din Polonia se confruntă cu o criză tot mai mare de vocații, iar unele dieceze au început să aducă seminariști și preoți din Africa și Asia pentru a acoperi lipsa de personal. Numărul tinerilor polonezi care aleg preoția scade constant, iar mai multe seminarii au fost deja comasate sau închise.

În 2026, în Polonia urmează să fie hirotoniți 196 de preoți, cu 12 mai puțini decât anul trecut și cu aproximativ 205 mai puțini decât în 2013. În șapte dieceze nu va avea loc nicio hirotonire din lipsă de candidați, față de șase în 2025.

Situația a ajuns atât de serioasă încât în unele regiuni s-a discutat inclusiv despre reducerea numărului de slujbe sau comasarea parohiilor. „În câțiva ani vom avea un deficit de personal, pentru că seminariile poloneze sunt tot mai goale”, spune Andrzej Kobyliński, preot și specialist în etică la Universitatea Cardinal Stefan Wyszyński din Varșovia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cele mai multe recrutări se fac în Africa. La seminarul din Kielce studiază, de exemplu, doi tineri din Republica Centrafricană și șapte din Angola, iar în dieceza Ełk sunt deja mai mulți seminariști africani. Episcopul Jerzy Mazur a anunțat încă din 2023 că vrea să combată lipsa de preoți invitând candidați din Africa să studieze în Polonia.

În unele cazuri, înțelegerea este ca aceștia să fie pregătiți în Polonia și, după hirotonire, să lucreze câțiva ani în parohiile locale înainte de a se întoarce în țările de origine. În dieceza Ełk, de exemplu, astfel de acorduri prevăd ca preoții veniți din Africa să slujească în Polonia timp de opt până la zece ani.

Unul dintre exemple este Fransiskus Laka, originar din Indonezia, care trăiește de 27 de ani în Polonia și este în prezent preot paroh în satul Brzegi, lângă Zakopane. Un altul este Romuald Mawakina Tchilabalo Mozou, din Togo, care a venit în Polonia pentru studii și a fost hirotonit în 2024.

Specialiștii spun că problema nu este specifică doar Poloniei, ci afectează întreaga Europă, motiv pentru care recrutarea se va orienta tot mai mult către alte regiuni ale lumii.

#Africa #Polonia #preoti