Ministrul afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, a participat la cea de-a 132-a Sesiune a Comitetului de miniștri al Consiliului Europei, care se desfășoară în Italia, la Torino. Șeful diplomației de la Chișinău a avut o interevenție în care a subliniat faptul că țara noastră susține importanța respectării valorilor și principiilor europene, amintind aspirațiile care au stat la baza creării Consiliului Europei, de edificare a păcii pe continentul european și neadmiterea repetării atrocităților trecutului.

„Le-am mulțumit partenerilor internaționali, inclusiv structurilor Consiliului Europei, pentru tot sprijinul acordat. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a declanșat o tragedie de neimaginat pe întregul continent european, motiv pentru care țara noastră a susținut excluderea Federației Ruse din organizație,” a menționat oficialul moldovean.

În discursul său vicepremierul Nicu Popescu s-a referit și la cooperarea ascendentă dintre Consiliul Europei și țara noastră, menționând rolul organizației în consolidarea instituțiilor democratice în Republica Moldova, în particular la modul practic prin intermediul Planului de Acțiuni al Consiliului Europei pentru anii 2021 – 2024.

„Am punctat angajamentul incontestabil al guvernului de reformare a instituțiilor. Aici reforma justiției ocupă un loc central, iar Grupul de experți de nivel înalt în domeniul justiției al Consiliului Europei are un rol special în acest proces”, a adăugat ministrul Nicu Popescu.

În ceea ce privește situația gravă a drepturilor omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, a fost exemplificat modul de funcționare al școlilor cu predare în grafie latină din regiune, cunoscut la CEDO drept grupul Catan.

„Îi admirăm pe copiii, familiile, profesorii și personalul tehnic al acestor școli pentru voința de a învăța în limba maternă, în limba română”, a spus vicepremierul Nicu Popescu.

Șeful diplomației moldovene a folosit acest prilej pentru a reitera ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova și a face apel către prietenii țării noastre să ne susțină în aspirațiile de a obține statutul de stat candidat la Uniunea Europeană, menționând că țara noastră a ales aderarea la UE ca pe o cale spre libertate, prosperitate și pace.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Italia #Nicu Popescu

Aproape jumătate dintre copiii din satele Moldovei trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică (BNS). Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale, scrie BANI.MD. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii – 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.

#BNS #copii #date #Moldova #saracie