În cadrul vizitei de lucru la Bruxelles, viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe și integrării europene Nicu Popescu a discutat cu Olivér Várhelyi, comisarul european pentru vecinătate și extindere, despre subiectele prioritare de pe agenda dialogului moldo-comunitar.

„M-am referit la cererea de aderare la Uniunea Europeană depusă de Republica Moldova și pașii care urmează a fi întreprinși de Comisia Europeană în vederea elaborării opiniei solicitate de Consiliul UE. Am subliniat deplina înțelegere a autorităților a complexității procesului de aderare, punctând totodată că integrarea deplină și ireversibilă a Republicii Moldova în UE reprezintă singura cale viabilă pentru dezvoltarea țării”, a spus vicepremierul Nicu Popescu.

În discuția cu oficialul european, șeful diplomației de la Chișinău a comunicat despre impactul războiului din Ucraina asupra țării noastre, menționând că Republica Moldova, de la începutul războiului și până în prezent, a primit peste 360 mii refugiați, iar circa 100 mii sunt și în prezent rămași pe teritoriul țării noastre.

În context, oficialul moldovean a mulțumit pentru răspunsul prompt al Echipei Europa la solicitările de ajutor umanitar ale autorităților naționale, atât în plan bilateral cât și prin intermediul mecanismului european de protecție civilă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, părțile au discutat despre necesitățile de asistență pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova la criza curentă și efectele asociate.

Totodată, vicepremierul Nicu Popescu a subliniat necesitatea majorării asistenței financiare nerambursabile din partea UE pentru a atenua impactul socio-economic asupra țării noastre, inclusiv ca urmare a necesității de redresare a economiei și diminuarea impactului crizei sanitare și energetice asupra Republicii Moldova.

„Totodată am exprimat recunoștință pentru avansarea rapidă a adoptării Pachetului de asistență macro-financiară și a implementării Planului Regional de Investiții Economice care va contribui la fortificarea rezilienței noastre în plan social și economic”, a conchis ministrul Nicu Popescu.

#asistenta financiara #Bruxelles #Nicu Popescu #vizita de lucru

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.