Președintele României, Nicușor Dan, nu a luat încă o decizie finală privind participarea la reuniunea „Consiliului pentru Pace”, care urmează să aibă loc pe 19 februarie, la Washington.

Potrivit unor surse din Administrația Prezidențială, citate de Antena 3 CNN, șeful statului ar fi analizat inițial posibilitatea de a participa, însă în prezent „balanța înclină spre a nu merge”.

Sursele citate susțin că există argumente atât în favoarea participării, cât și împotriva acesteia. „Încă nu e clar care ar fi rolul participării. Dacă mergem doar să ne uităm la cum dezbat cei care sunt membri, atunci nu”, ar fi declarat președintele, potrivit acelorași surse.

Pe 8 februarie, Nicușor Dan anunța că a primit invitația de a participa la prima reuniune a Consiliului pentru Pace. Anterior, pe 29 ianuarie, acesta declara că invitația lansată de Administrația Trump „ne onorează”, însă a precizat că modul în care a fost redactată Carta organizației „a ridicat niște probleme României și altor state”.

Șeful statului român a mai menționat că mai multe țări invitate au intrat într-un proces de negociere a documentului, care ar putea dura „săptămâni sau chiar luni”.

Inițiativa aparține președintelui SUA, Donald Trump, care a prezentat noul Consiliu pentru Pace în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos. Ideea a fost lansată anul trecut, în contextul eforturilor conduse de Statele Unite pentru a pune capăt războiului din Gaza, fiind ulterior menționată și într-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU.

Între timp, proiectul a căpătat o miză globală. În cel mai recent răspuns al țărilor invitate, Polonia a anunțat că refuză, pentru moment, alăturarea la „Consiliul pentru Pace”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consiliul pentru Pace #Nicușor Dan #Trump

Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (AOAM) pentru anul 2026 vor fi majorate cu 167,45 milioane de lei, bani care urmează să fie direcționați în principal către procurarea de servicii medicale. Modificările la legea fondurilor AOAM au fost adoptate în a doua lectură de Parlament, în ședința din 17 septembrie.

În urma rectificării, veniturile fondurilor AOAM vor ajunge la 18 miliarde 999 de milioane 726 de mii de lei, iar cheltuielile – la 19 miliarde 384 de milioane 935 de mii de lei. Deficitul bugetar rămâne la nivelul aprobat inițial, de peste 385 de milioane de lei.

Cea mai mare parte a banilor suplimentari va ajunge în fondul de bază al AOAM, care va fi suplimentat cu 167,45 milioane de lei pentru procurarea serviciilor medicale.

Astfel, peste 157 de milioane de lei vor fi alocate suplimentar pentru asistența medicală spitalicească. Banii vor permite extinderea volumului de cazuri acute tratate, dar și finanțarea unor intervenții în cadrul programelor speciale, precum operațiile de cataractă și intervențiile cardiochirurgicale.

Fonduri suplimentare sunt prevăzute și pentru chirurgia de o zi, tratamentul cazurilor cronice cu profil geriatric, serviciile de reabilitare generală și specializată, dializă și radioterapie.

Pentru îngrijirile paliative vor fi alocate încă șase milioane de lei, iar asistența medicală primară va primi aproximativ 2,92 milioane de lei în plus. Pentru asistența medicală urgentă prespitalicească sunt prevăzute alte 1,48 milioane de lei.

O parte din fondurile suplimentare va acoperi și serviciile medicale acordate beneficiarilor de protecție temporară, inclusiv refugiaților din Ucraina.

Majorarea veniturilor AOAM este explicată prin creșterea numărului persoanelor care au achitat în acest an prima de asigurare în sumă fixă, precum și prin estimările privind încasările până la sfârșitul anului. Veniturile din primele în sumă fixă urmează să crească cu peste 90 de milioane de lei, iar cele din alte surse – cu mai mult de 71 de milioane de lei.

Modificările la Legea fondurilor AOAM pentru 2026 vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.