Niamey (CICR) – Conflictele armate și alte violențe continuă să devasteze viețile a milioane de oameni din Nigeria, aproape o persoană din cinci are nevoie de ajutor umanitar. Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR), în parteneriat cu Societatea de Cruce Roșie din Nigeria, continuă să ofere asistență populațiilor celor mai vulnerabile, în special persoanelor strămutate, care se luptă să își satisfacă propriile nevoi.

Să luăm exemplul lui Issoufou Agaly, o persoană strămutată din Téra, regiunea Tillabéri. El fiind una dintre cele 7.700 de persoane care au primit ajutor alimentar de la CICR pe 18 iulie. „Din cauza crizei alimentare, de multe ori nu avem trei mese zilnice. Această distribuție de alimente a venit exact la momentul potrivit. Cunosc oameni care merg la culcare flămânzi în fiecare seară.”

Echipele noastre de pe teren au vorbit cu alte persoane din sud-estul Nigeriei – zona cea mai afectată de conflicte și violențe – care sunt îngrijorate că situația se va înrăutăți în curând. „Ne este frică. Suferim deja de lipsa de securitate, iar alimentele de bază devin din ce în ce mai greu de permis. Prețul tuturor lucrurilor crește: orez, mei, porumb … Un kilogram de orez importat, care costa 350 de franci CFA, se vinde acum cu 500 pe piață”, spune Alzouma Nouhou, un fermier din Anzourou. „Sunt deosebit de îngrijorat pentru că în acest moment al anului culturile nu sunt încă gata de recoltare și hambarele noastre sunt goale. Situația actuală ar putea înrăutăți și mai mult lucrurile.”

De la începutul lunii iulie, echipe ale Crucii Roșii din Nigeria și ale CICR au oferit asistență comunităților celor mai afectate de luptele din regiunile Diffa, Tillabéri și Tahoua de Nord

Peste 2.700 de persoane strămutate, în principal femei și copii, au primit articole de uz casnic esențiale, inclusiv haine, găleți, prelate, plase de țânțari, săpun și ustensile de gătit.
Aproape 60.000 de persoane au primit ajutor alimentar de urgență.
Peste 8.150 de gospodării (57.000 de persoane) au primit fiecare 92.500 de franci CFA pentru a cumpăra alimente de la producătorii locali reuniți într-o piață temporară de către CICR. Această piață va contribui, de asemenea, la stimularea economiei locale.
Peste 2.500 de fermieri (350 de gospodării) au primit semințe hrănite cu apă pentru a planta și a-și cultiva propria hrană.
60 de tone de grâu au fost transportate la trei bănci de alimente pentru animale din regiunea Tahoua. Grâul va fi vândut la un preț accesibil pentru a ajuta 8.400 de crescători de animale și agro-păstori (1.200 de gospodării) din zonele în care există o lipsă de furaje.

Abdallah Togola, coordonatorul securității economice al CICR în Nigeria, este, de asemenea, îngrijorat de creșterea prețurilor care îngreunează și mai mult familiile vulnerabile să aibă suficiente alimente. „În ultimele două săptămâni, am observat o creștere semnificativă a costului articolelor de uz casnic esențiale, cu până la 60% la unele produse esențiale, cum ar fi uleiul. Iar prețurile continuă să fluctueze.”

Pe lângă sancțiunile economice, suspendarea ajutorului pentru dezvoltare acordat Nigeriei a fost anunțată de mai multe țări, sporind riscul unor dificultăți și mai mari pentru multe persoane. „Pe piețele de cereale, cererea va depăși în curând oferta, deoarece stocurile agricole se epuizează, în special în zonele afectate de conflicte sau insecuritate. Cererea de alimente și ajutor alimentar în zonele care găzduiesc persoane strămutate, refugiați și repatriați va crește brusc”, spune Ronald Ofteringer, șeful delegației CICR în Nigeria.

Prezent în Nigeria din 2007, CICR estimează că numărul persoanelor care vor avea nevoie de asistență umanitară va crește în lunile următoare. Organizația își reafirmă angajamentul de a oferi asistență și protecție persoanelor afectate de conflictele armate și alte violențe, în parteneriat cu Societatea de Cruce Roșie din Nigeria și alți membri ai Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie prezenți în Nigeria. CICR își reiterează, de asemenea, angajamentul față de principiile sale fundamentale ale umanității, imparțialității și neutralității.

#cruce rosie #Nigeria

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.