Mai multe oportunități pentru dezvoltarea tehnologiilor viitorului în nordul țării! La Bălți va fi creat Digital Innovation Hub – un centru digital care va sprijini companiile din nordul țării să devină mai competitive, prin îmbunătățirea proceselor, produselor și serviciilor, cu ajutorul tehnologiilor digitale. Hubul va oferi inclusiv susținere financiară inițiativelor și ideilor tech care pot fi dezvoltare în afaceri.

Digital Innovation Hub va fi implementat de Asociația pentru Dezvoltarea Comunicațiilor Electronice și Tehnologiilor Inovaționale (ACETI) cu susținerea Ministerului Economiei, ADR Nord-Est din România și suportul USAID și Guvernului Suediei în cadrul Proiectului Tehnologiile Viitorului, anunță reprezentanții Ministerului Economiei.

Digital Innovation Hub urmează a fi creat după modelul European Digital Innovation Hub din România și va asigura conexiuni dintre startupuri, investitori, acces la finanțări pentru tranformare digitală, fiind în același timp și o platformă care să conecteze companiile din regiune cu profesioniști, viitori specialiști, furnizori și utilizatori. Digital Innovation Hub va fi creat ca o structură de tip One-Stop-Shop și va oferi suport companiilor în dezvoltarea viziunilor strategice pentru business, traininguri specializate, cercetări în domeniu, facilitând, în același timp, accesul la fonduri și investiții.

„Ne bucurăm să vedem inițiative care se referă la inovație și digitalizare în regiunea de nord a țării. Transformarea digitală este cheia pentru o economie în creștere, iar în acest sens avem companii modele de succes care au reușit să aplice soluții digitale pentru dezvoltarea comerțului electronic și extinderea pe piața internațională. În prezent, companiile își măresc investițiile în transformarea digitală, fapt ce va continua să crească substanțial în următorii ani”, a precizat Doina Nistor, directoarea Proiectului Tehnologiile Viitorului.

Digital Innovation Hub va fi creat cu suportul Proiectului Tehnologiile Viitorului (FTA), cel mai mare proiect din domeniul inovării și digitalizării Republicii Moldova, finanțat de către USAID și Guvernul Suediei și face parte din campania „Start Inovație” lansată de către proiect pe data de 17 noiembrie.

Iar pentru ca dezvoltarea economică să fie posibilă prin intermediul instrumentelor digitale și a competențelor tehnologice, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți va oferi programe educaționale în IT și domenii conexe pentru a pregăti viitorii specialiști care să răspundă cerințelor pieței, să dezvolte afaceri inovaționale și să muncească în regiunile în care locuiesc.

„Reprezentanții Digital Innovation Hub își propun ca până la sfârșitul anului 2023 să înregistreze centrul de inovare pe platforma internațională JRC pentru extinderea colaborării directe cu alte huburi de digitalizare și inovare ale statelor membre ale UE. Tehnologiile Viitorului (FTA) este o continuare strategică a Proiectului de Competitivitate din Moldova, implementat în perioada septembrie 2015 – septembrie 2021, care a avansat competitivitatea a patru sectoare economice emergente – viticultura, turismul, industria ușoară și tehnologiile informaționale. Proiectul are un buget total de 32,8 mln USD, acordați de USAID și Suedia, și va fi implementat în perioada 2021-2026”, se mai arată în comunicatul ME.

În următorii 5 ani, inițiativa își propune să obțină următoarele rezultate:600 de companii din Republica Moldova vor aplica modele de business sustenabil în activitatea lor, inclusiv utilizarea tehnologiilor moderne ce vor spori eficiența afacerii, investiții și finanțări în valoare totală de 75 mln USD vor fi atrase în sectorul privat.

100 de inovații bazate pe tehnologii vor fi lansate în industriile susținute de proiect, 15 piețe internaționale vor fi accesate de întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova, 15 asociații de afaceri, centre de excelență în domeniul tehnologiei și inovației, alte organizații cheie vor coopera și crea un ecosistem sectorial prosper, 45 de inițiative de politici vor fi dezvoltate pentru dezvoltarea economiei digitale și creative în Republica Moldova, 50 de cursuri universitare vor fi adaptate cerințelor sectoarelor economice pentru a pregăti specialiști apți pentru solicitărilor adaptive ale pieței, 15 000 de angajați din sectoarele economiei vor avea abilități digitale și condiții mai bune de muncă.

#Balti #Ministerul Economiei #oportunitati

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.