Mai multe persoane din raionul Cahul ar fi primit 2500 de lei de la reprezentantul blocului „Victorie”, controlat din umbră de Ilan Șor. Plățile ar fi fost acordate pentru ca acestea să aleagă opțiunea „NU” la referendumul privind integrarea europeană.

Ofițerii Anticorupție au descins pe 25 februarie la un locuitor al satului Găvănoasa, suspectat că ar fi distribuit banii. În toamna anului 2024, acționând în calitate de reprezentant al Blocului Victorie, cetățeanul ar fi transferat alegătorilor mijloacele financiare, în schimbul voturilor, prin intermediul aplicației mobile a băncii PSB din Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, cetățenilor care au primit banii li s-ar fi cerut să susțină un anumit candidat la prezidențiale. De la domiciliul bănuitului au fost ridicate mai multe obiecte, care urmează să fie supuse expertizei.

Dacă vina suspectului va fi demonstrată, acesta riscă amendă maximă în valoare de 850 de unități convenționale sau până la cinci ani de pușcărie.

Ofițerii anticorupție precizează că până acum au aplicat amenzi de peste 11 milioane de lei în dosare contravenționale de corupere electorală pasivă. Totodată, 10 dosare penale care vizează corupția electorală au fost transmise pentru examinare în instanță.

#blocul Victorie #Cahul #CNA #corupție electorală #voturi

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.