Eurovision va modifica sistemul de vot în urma unor alegații care susțin implicarea Israelului în ultima ediției a competiției. Printre schimbări se numără o limită de voturi, reintroducerea juriului profesionist în semifinale, precum și reguli mai stricte pentru promovarea artiștilor.

Schimbările Eurovision vin în contextul în care mai multe țări participante au cerut un audit, după ce Israelul obținuse primul loc la voturile publicului. Astfel, fără voturile juriului, Israel ar fi câștigat concursul, însă până la urmă, trofeul a fost adjudecat de Austria.

Schimbările, ce au fost deja aplicate, au fost „concepute pentru a consolida încrederea, transparența și implicarea publicului”, a declarat Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU), organizatorul concursului.

În urma controverselor, au fost introduse următoarele modificări:

Numărul de voturi permis pentru fiecare metodă de plată va fi redus la jumătate, adică 10.
Juriile profesioniste vor reveni în semifinale pentru prima oară din 2022. Astfel, votul va fi 50% juriu și 50% public.
Numărul juraților a crescut la șapte. Vor fi incluși și jurați cu vârste între 18-25 ani, pentru a reflecta publicul tânăr.
Implementarea unor măsuri de siguranță care vor preveni efoturi coordonate de vot sau activități suspecte.
Artiștii implicați în Eurovision nu vor mai putea face promovare sau să se implice în orice ar putea influența votul.

Deși în ultimii 50 de ani Israelul a fost o prezență constantă în Eurovision, chiar și cu 4 victorii, recentele controverse privind implicarea Israelului în războiul din Fâșia Gaza au dus la mai multe cerereri ca țara să fie descalificată.

Deși Eurovision se consideră a fi apolitic, Uniunea Europeană de Radio și Televiziune a interzis participarea Rusiei la concurs destul de rapid după invazia Ucrainei din 2022.

Mai mult de atât Spania, o țară ce aparține celor „Cinci Mari”, adică țările cu cele mai mari contribuții financiare la concurs și care intră garantat în finala concursului, a amenințat deja retragerea din concurs dacă Israelul va continua participarea. Alte țări precum Irlanda, Islanda, Slovenia și Olanda au început și ele un boicot împotriva Israelului.

Adunarea generală a EBU are loc pe 4 și 5 decembrie și este pregătită să analizeze dacă Israel va putea participa anul viitor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#eurovision #Israel #noi reguli

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.