Noii membri ai Consiliului Superior al Procurorilor se vor convoca astăzi în prima ședință. În cadrul acesteia, din rândul membrilor procurori, urmează să fie ales președintele Consiliului.

Pe ordinea de zi a ședinței CSP a fost inclusă o singură chestiune – „proceduri administrative aferent primei ședințe a Consiliului Superior al Procurorilor”. Ședința CSP este programată pentru ora 14.00. La Adunarea Generală a procurorilor din decembrie 2023, au fost aleși cinci membri noi ai CSP. Este vorba despre Dumitru Obadă – din partea procurorilor Procuraturii Generale și Aliona Nesterov, Eduard Panea, Elena Roșior și Olesea Vîrlan – din partea procuraturilor teritoriale și a celor specializate.

Conform noii legislații, CSP va fi compus din 10 membri, fiind excluși mai mulți membri din oficiu. Astfel, cinci membri sunt din rândul procurorilor, patru membri ai CSP sunt aleși prin concurs din rândul societății civile, după cum urmează: unul – de către președintele țării, unul – de către Parlament, unul – de către Guvern și unul – de către Academia de Științe a Moldovei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii rămâne membru de drept în CSP. Avocatul poporului și procurorul general încetează a fi membri de drept în Consiliul Superior al Procurorilor începând cu 1 ianuarie 2024, iar ministrul justiției încetează a fi membru de drept în CSP începând cu 1 ianuarie 2026.

#avocatul poporului #CSP #Procurorul General

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.