Norvegia deschide calea pentru exportul de echipamente militare către Republica Moldova. Guvernul de la Oslo a decis să permită companiilor norvegiene să exporte în Moldova echipamente de apărare, precum și servicii, instruire și tehnologii aferente.

Decizia a fost anunțată marți, 29 septembrie, și vine în contextul situației de securitate din regiune și al războiului declanșat de Rusia în Ucraina

Secretarul de stat norvegian Eivind Vad Petersson l-a informat pe ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, despre decizia Guvernului norvegian în cadrul conferinței „Pathways to Peace”, desfășurată la Toronto.

Potrivit autorităților norvegiene, din 2022 și până în prezent, Norvegia a oferit Republicii Moldova aproximativ 2,5 miliarde de coroane norvegiene sub formă de sprijin civil, prin Programul Nansen pentru Ucraina. Sprijinul militar va fi acordat separat și va fi finanțat din bugetul obișnuit al apărării, nu prin acest program.

Guvernul de la Oslo susține că Republica Moldova este afectată în mod deosebit de consecințele războiului din Ucraina. Norvegia menționează, de asemenea, că Moldova se învecinează cu Ucraina și cu state membre NATO și că autoritățile de la Chișinău promovează reformele și integrarea europeană.

Până acum, Republica Moldova nu era autorizată să primească echipamente militare din Norvegia. Autoritățile norvegiene afirmă că, deși nu există un pericol iminent de conflict armat în Moldova, țara este supusă unor acțiuni hibride din partea Rusiei, despre care Oslo spune că urmăresc subminarea autorităților alese democratic și a parcursului european al țării.

Noua decizie permite exportul de echipamente militare din categoriile A și B, precum și servicii, instruire, intermediere și transfer de tehnologie aferente. Materialele din categoria A includ arme, muniții și anumite tipuri de echipamente militare. Categoria B cuprinde alte echipamente, bunuri sau tehnologii dezvoltate ori modificate în mod special pentru scopuri militare.

Exporturile către Republica Moldova vor fi supuse acelorași mecanisme stricte de control aplicate în cazul exporturilor militare către Ucraina. Echipamentele vor putea fi exportate doar către autoritățile Republicii Moldova, în calitate de utilizator final, iar fiecare solicitare va fi analizată individual, pe baza unor criterii și cerințe de documentare stabilite.

Companiile norvegiene vor putea solicita de acum licențe de export pentru echipamente militare destinate Republicii Moldova. Autoritățile norvegiene urmează să publice și instrucțiuni privind procedura de solicitare a licențelor.

Ministerul Apărării de la Chișinău a salutat decizia și a apreciat sprijinul Norvegiei pentru consolidarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova.

„Asistența anunțată astăzi reprezintă încă un pas important în avansarea parcursului nostru de modernizare a capacităților de apărare în sprijinul păcii, stabilității și siguranței cetățenilor”, a transmis Ministerul Apărării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ajutor militar #Norvegia #Republica Moldova

Cancelarul german Friedrich Merz, împreună cu premierii Olandei, Austriei, Suediei, Finlandei și Danemarcei, au avertizat marți că nu vor susține noul buget al Uniunii Europene dacă propunerea actuală nu va fi redusă cu „câteva sute de miliarde de euro”, informează EFE, citată de Agerpres.

Avertismentul a fost transmis printr-o scrisoare adresată premierului irlandez Micheál Martin, în contextul în care Irlanda deține președinția semestrială a Consiliului UE. Documentul a fost transmis și președintelui Consiliului European, António Costa, înaintea lunilor considerate „faza decisivă” a negocierilor pentru cadrul financiar plurianual (CFP) pentru perioada 2028-2034.

„Propunerea Comisiei va trebui să fie redusă cu câteva sute de miliarde de euro. Toate capitolele vor trebui să contribuie la aceste economii”, avertizează în scrisoare Friedrich Merz, olandezul Job Rutte, austriacul Christian Stocker, suedezul Ulf Kristersson, daneza Mette Frederiksen și finlandezul Petteri Orpo.

Așa-numitele țări frugale susțin că finanțarea ar trebui să se concentreze pe investiții comune în securitate și apărare, competitivitate, inovare și combaterea migrației nereglementate, în detrimentul alocărilor tradiționale pentru fondurile agricole.

De asemenea, cei șase lideri subliniază că bugetul UE este plătit, în ultimă instanță, de cetățeni, indiferent de modul în care este finanțat sau de eventualele noi taxe.

„Emisiunile comune de datorie nu sunt nici ele soluția. Nu există nicio modalitate de a evita problema complicată a mărimii globale” a bugetului, se arată în scrisoare.

Cele șase state semnatare își justifică poziția prin faptul că, împreună, contribuie cu aproape 40% din bugetul UE și că „aproape toate statele membre fac eforturi dureroase pentru a-și consolida finanțele publice”.

„Nu cerem reduceri în comparație cu CFP-ul actual (…) Dar trebuie să fim realiști. Comisia Europeană a propus o creștere nominală de aproximativ 60%. Acest lucru pur și simplu nu este realist, nici economic, nici politic”, susțin cei șase premieri europeni.

Poziția acestor țări intră în contradicție cu cea susținută de Spania, Italia și Franța, care resping noi reduceri la capitolele Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune (PAC). Divergențele complică obiectivul statelor membre de a ajunge la un acord privind următorul buget al UE până la sfârșitul anului.

Proiectul de buget prezentat de Comisia Europeană prevede cheltuieli de două trilioane de euro la prețurile curente, echivalentul a 1,76 trilioane de euro la prețurile din 2025. Suma reprezintă 1,26% din venitul național brut al blocului comunitar.

Irlanda urmează să prezinte o nouă propunere înaintea summitului european din 15 și 16 octombrie. Nu este așteptat un acord cu această ocazie, însă liderii europeni vor încerca să își apropie pozițiile, care ar urma să fie negociate în continuare la o reuniune programată la Dublin pe 12 și 13 noiembrie.

Dacă va fi necesar, António Costa a cerut statelor membre să rezerve zilele de 26 și 27 noiembrie pentru un summit special la Bruxelles. Reuniunea ar putea permite realizarea progreselor necesare pentru ca un eventual acord să fie încheiat la summitul din decembrie.