Norvegia deschide calea pentru exportul de echipamente militare către Republica Moldova. Guvernul de la Oslo a decis să permită companiilor norvegiene să exporte în Moldova echipamente de apărare, precum și servicii, instruire și tehnologii aferente.

Decizia a fost anunțată marți, 29 septembrie, și vine în contextul situației de securitate din regiune și al războiului declanșat de Rusia în Ucraina

Secretarul de stat norvegian Eivind Vad Petersson l-a informat pe ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, despre decizia Guvernului norvegian în cadrul conferinței „Pathways to Peace”, desfășurată la Toronto.

Potrivit autorităților norvegiene, din 2022 și până în prezent, Norvegia a oferit Republicii Moldova aproximativ 2,5 miliarde de coroane norvegiene sub formă de sprijin civil, prin Programul Nansen pentru Ucraina. Sprijinul militar va fi acordat separat și va fi finanțat din bugetul obișnuit al apărării, nu prin acest program.

Guvernul de la Oslo susține că Republica Moldova este afectată în mod deosebit de consecințele războiului din Ucraina. Norvegia menționează, de asemenea, că Moldova se învecinează cu Ucraina și cu state membre NATO și că autoritățile de la Chișinău promovează reformele și integrarea europeană.

Până acum, Republica Moldova nu era autorizată să primească echipamente militare din Norvegia. Autoritățile norvegiene afirmă că, deși nu există un pericol iminent de conflict armat în Moldova, țara este supusă unor acțiuni hibride din partea Rusiei, despre care Oslo spune că urmăresc subminarea autorităților alese democratic și a parcursului european al țării.

Noua decizie permite exportul de echipamente militare din categoriile A și B, precum și servicii, instruire, intermediere și transfer de tehnologie aferente. Materialele din categoria A includ arme, muniții și anumite tipuri de echipamente militare. Categoria B cuprinde alte echipamente, bunuri sau tehnologii dezvoltate ori modificate în mod special pentru scopuri militare.

Exporturile către Republica Moldova vor fi supuse acelorași mecanisme stricte de control aplicate în cazul exporturilor militare către Ucraina. Echipamentele vor putea fi exportate doar către autoritățile Republicii Moldova, în calitate de utilizator final, iar fiecare solicitare va fi analizată individual, pe baza unor criterii și cerințe de documentare stabilite.

Companiile norvegiene vor putea solicita de acum licențe de export pentru echipamente militare destinate Republicii Moldova. Autoritățile norvegiene urmează să publice și instrucțiuni privind procedura de solicitare a licențelor.

Ministerul Apărării de la Chișinău a salutat decizia și a apreciat sprijinul Norvegiei pentru consolidarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova.

„Asistența anunțată astăzi reprezintă încă un pas important în avansarea parcursului nostru de modernizare a capacităților de apărare în sprijinul păcii, stabilității și siguranței cetățenilor”, a transmis Ministerul Apărării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ajutor militar #Norvegia #Republica Moldova

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.