Moldova pro-europeană a acuzat în repetate rânduri Moscova că complotează pentru a răsturna în mod violent guvernul prin sabotori deghizați în protestatari antiguvernamentali, acuzații pe care Rusia le-a negat. Nu ne confruntă în prezent cu „pericol militar iminent”, dar suntem supuși „războiului hibrid generat de Rusia”, menit să răstoarne guvernul, a explicat luni, 13 martie curent, ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, într-un interviu acordat agenţiei de presă France Presse (AFP).

„Nu există un pericol militar iminent împotriva Moldovei în prezent, dar există și alte tipuri de pericole care afectează securitatea țării – războiul hibrid”, a declarat Anatolie Nosatii într-un interviu pentru AFP.

Oficialul a vorbit după ce în weekend au izbucnit demonstrații antiguvernamentale. Prin generarea de „dezinformare și tensiuni în interiorul societății noastre”, Rusia încerca „să schimbe ordinea politică, să destabilizaze și să răstoarne puterea de stat”, a spus ministrul.

„Cea mai mare provocare în acest moment este un set de acțiuni pe care Federația Rusă încearcă să le folosească pentru a destabiliza situația”, a continuat el.

Duminică, poliția a declarat că a arestat membri ai unei rețele pe care o bănuiau că a fost orchestrată de Moscova pentru a încerca să destabilizeze țara. Autoritățile au spus că au acționat după ce „au primit informații despre organizarea de către serviciile speciale ruse a acțiunilor de destabilizare pe teritoriul nostru prin intermediul demonstrațiilor”. Tocmai când Casa Albă a acuzat vineri Rusia că încearcă să destabilizeze Moldova pentru a instala acolo un guvern pro-rus.

Aspectele economice au jucat, de asemenea, un rol important în războiul hibrid pe care Nosatîi a spus că îl duce Rusia. De luni de zile, guvernul de la Chișinău a acuzat Moscova de „șantaj energetic”, care a dus la reducerea la jumătate a livrărilor de gaze rusești către Moldova.

Moldova „nu e singură”

Nosatii a deplâns, de asemenea, încălcarea repetată a spațiului aerian al țării de către rachetele care vizează Ucraina, încălcare despre care a spus că a fost agravată de incapacitatea țării de a-și „apăra pe deplin” cerul.

Armata națiunii de 6.500 de soldați este echipată cu echipamente în mare parte dărăpănate, datând din epoca sovietică. Avea nevoie de o revizuire amănunțită care ar necesita „timp și finanțare”, a spus ministrul.

„Forțele terestre ale Moldovei au toate tipurile de arme, inclusiv de apărare aeriană, dar sunt echipamente vechi care nu au fost modernizate și acest lucru împiedică forțele noastre să opereze la capacitate maximă”.

Întrebat despre regiunea separatistă pro-rusă a Moldovei, Transnistria, unde Moscova deține aproximativ 1.500 de soldați și un depozit mare de muniție, Nosatîi și-a repetat cererea ca regiunea să fie demilitarizată.

„Am cerut constant evacuarea necondiționată a forțelor ruse staționate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv evacuarea depozitului de muniții Cobasna”.

Transnistria s-a separat de Moldova în 1990, după un scurt război în urma prăbușirii Uniunii Sovietice. Conflictul este înghețat din 1992, iar regiunea separatistă nu este recunoscută la nivel internațional.

„Situația de acolo este stabilă și sub control”, în ciuda comentariilor recente de la Moscova și autoritățile locale care spun contrariul, a declarat Nosatîi pentru AFP.

Săptămâna trecută, autoritățile pro-ruse din Transnistria au acuzat Kievul că încearcă să-l asasineze pe liderul lor, Vadim Krasnoselski, alimentând temerile că războiul din Ucraina s-ar putea răspândi în Moldova.

Nosatîi a cerut Europei „să rămână unită și hotărâtă în sprijinul său necondiționat pentru Ucraina”. Sprijinind Ucraina cu „tot ce are nevoie pentru victorie”, Europa promovează „pacea și securitatea în toate țările europene, inclusiv în Moldova”, a argumentat el.

„Cele mai recente declarații ale Uniunii Europene și ale partenerilor noștri strategici arată încă o dată că Moldova nu va fi singură, nici acum, nici în viitor, în fața pericolelor și amenințărilor, inclusiv militare”, a conchis el.

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.