Credit Suisse și UBS ar putea beneficia de un ajutor de peste 260 miliarde de franci elvețieni (circa 280 de miliarde de dolare) din partea statului și băncii centrale a Elveției. Valoarea ajutorului reprezintă o treime din produsul intern brut (PIB) al Elveției, informează Reuters.

Banca Națională Elvețiană a anunțat duminică preluarea Credit Suisse de către UBS.

„Această preluare a fost posibilă cu sprijinul guvernului federal elvețian, al Autorității de Supraveghere a Piețelor Financiare Elvețiane și al Băncii Naționale Elvețiene”, a precizat banca centrală, într-un comunicat de presă.

UBS a decis astfel să plătească 3 miliarde de franci elvețieni (3,25 miliarde de dolari) pentru Credit Suisse, cu aproximativ 60% mai puțin decât valoarea băncii la închiderea burselor, vineri, Acţionarii Credit Suisse vor primi doar 1 acțiune UBS pentru 22,5 de acțiuni Credit Suisse.

Totodată, USB va prelua și pierderile de 5,4 miliarde de dolari ale băncii rezultate în urma investițiilor în instrumente financiare derivate care s-au dovedit a fi păbugoase.

În mod extraordinar, afacerea nu a necesitat aprobarea acționarilor, după ce guvernul elvețian a fost de acord să schimbe legea, astfel încât tranzacția să poată fi finalizată rapid, în încercarea de a evita o criză majoră pe piețele internaționale.

Decizia de a ajuta Credit Suisse/UBS cu 260 de milarde de franci elvețieni, care ar presupune trei tranșe de lichidități și împrumuturi, necesită însă și un sprijin total din partea populației, în condițiile în care guvernul elvețian va trebui în primul rând să absoarbă 9 miliarde de franci reprezentând „pierderi potențiale”.

„Guvernul trebuie să explice votanților de ce riscă banii plătitorilor de impozite pentru a salva o bancă care, în esență, a servit clienți ultrabogați”, a declarat pentru Reuters un fost director de bancă internațională, care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Falimentul Credit Suisse va produce o „ruptură” a sistemului financiar elvețian și internațional

Credit Suisse a anunțat că va utiliza 50 de miliarde de franci din fondul de urgență al Băncii Naționale.

Luni, conform datelor băncii centrale analizate de Reuters, Credit Suisse accesase deja acest fond.

În plus, banca centrală elvețiană a oferit Credit Suisse/UBS un împrumut în valoare de 100 miliarde de franci. Banii sunt garantați de statul elvețian în caz de faliment al băncii.

Alți 100 de miliarde de franci urmează a fi atrași printr-un mecanism de sprijin (backstop) din partea sectorului public, garantat de guvernul elvețian.

UBS și Credit Suisse fac parte dintr-un grup de 30 de „bănci sistemice”. Falimentul Credit Suisse ar provoca o „ruptură” în cadrul acestui întreg sistem financiar și va produce „pagube colaterale uriașe pe piața financiară elvețiană și internațională, prin contagiunea UBS și a altor bănci”, conform ministrului elvețian de Finanțe.

#Credit Suisse #Elvetia #USB

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.