Credit Suisse și UBS ar putea beneficia de un ajutor de peste 260 miliarde de franci elvețieni (circa 280 de miliarde de dolare) din partea statului și băncii centrale a Elveției. Valoarea ajutorului reprezintă o treime din produsul intern brut (PIB) al Elveției, informează Reuters.

Banca Națională Elvețiană a anunțat duminică preluarea Credit Suisse de către UBS.

„Această preluare a fost posibilă cu sprijinul guvernului federal elvețian, al Autorității de Supraveghere a Piețelor Financiare Elvețiane și al Băncii Naționale Elvețiene”, a precizat banca centrală, într-un comunicat de presă.

UBS a decis astfel să plătească 3 miliarde de franci elvețieni (3,25 miliarde de dolari) pentru Credit Suisse, cu aproximativ 60% mai puțin decât valoarea băncii la închiderea burselor, vineri, Acţionarii Credit Suisse vor primi doar 1 acțiune UBS pentru 22,5 de acțiuni Credit Suisse.

Totodată, USB va prelua și pierderile de 5,4 miliarde de dolari ale băncii rezultate în urma investițiilor în instrumente financiare derivate care s-au dovedit a fi păbugoase.

În mod extraordinar, afacerea nu a necesitat aprobarea acționarilor, după ce guvernul elvețian a fost de acord să schimbe legea, astfel încât tranzacția să poată fi finalizată rapid, în încercarea de a evita o criză majoră pe piețele internaționale.

Decizia de a ajuta Credit Suisse/UBS cu 260 de milarde de franci elvețieni, care ar presupune trei tranșe de lichidități și împrumuturi, necesită însă și un sprijin total din partea populației, în condițiile în care guvernul elvețian va trebui în primul rând să absoarbă 9 miliarde de franci reprezentând „pierderi potențiale”.

„Guvernul trebuie să explice votanților de ce riscă banii plătitorilor de impozite pentru a salva o bancă care, în esență, a servit clienți ultrabogați”, a declarat pentru Reuters un fost director de bancă internațională, care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Falimentul Credit Suisse va produce o „ruptură” a sistemului financiar elvețian și internațional

Credit Suisse a anunțat că va utiliza 50 de miliarde de franci din fondul de urgență al Băncii Naționale.

Luni, conform datelor băncii centrale analizate de Reuters, Credit Suisse accesase deja acest fond.

În plus, banca centrală elvețiană a oferit Credit Suisse/UBS un împrumut în valoare de 100 miliarde de franci. Banii sunt garantați de statul elvețian în caz de faliment al băncii.

Alți 100 de miliarde de franci urmează a fi atrași printr-un mecanism de sprijin (backstop) din partea sectorului public, garantat de guvernul elvețian.

UBS și Credit Suisse fac parte dintr-un grup de 30 de „bănci sistemice”. Falimentul Credit Suisse ar provoca o „ruptură” în cadrul acestui întreg sistem financiar și va produce „pagube colaterale uriașe pe piața financiară elvețiană și internațională, prin contagiunea UBS și a altor bănci”, conform ministrului elvețian de Finanțe.

#Credit Suisse #Elvetia #USB

Cele mai exploatate frici în mesajele de dezinformare despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sunt cele legate de valorile oamenilor. Opinia aparține editorului-șef al platformei Stopfals.md, Mihai Avasiloaie, și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice „Aderarea la Uniunea Europeană și pleiada de dezinformări despre blocul comunitar și procesul de aliniere a legislației naționale”, organizată de Agenția de Presă IPN. Potrivit jurnalistului, aceste mesaje sunt construite pentru a provoca teamă și a crea impresia că apropierea de UE ar presupune renunțarea la identitatea și valorile naționale.

„Cele mai exploatate frici sunt cele legate de valorile oamenilor. De exemplu, oamenii sunt speriați că după aderare străinii vor veni să le cumpere toate terenurile sau că copiii lor vor fi forțați să-și schimbe sexul. Mulți cred că aderarea la UE înseamnă pierderea identității, cred că va veni cineva care-i va forța să facă ceva”, a explicat editorul-șef al platformei Stopfals.md.

În opinia sa, o parte importantă a acestor narațiuni este asociată propagandei ruse, care încearcă să lege aderarea la UE de eventuale riscuri militare.

„Când vorbim de dezinformare ne referim la un actor de bază, care este Rusia. Propaganda rusă încearcă să inducă ideea că aderarea la UE înseamnă război și aderarea la NATO, deși sunt subiecte total diferite. De-a lungul timpului am observat că propaganda rusă se împarte în două domenii de bază: falsurile legate de UE și aderarea la UE și falsurile privind securitatea și domeniul apărării. Prin aceste două domenii Rusia încearcă să-i facă pe cetățenii Republicii Moldova mai sceptici în ceea ce privește vectorul extern de aderare”, a precizat Mihai Avasiloaie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Editorul-șef al Stopfals.md a vorbit și despre o altă metodă prin care, în opinia sa, sunt alimentate neîncrederea și tensiunile din societate: exploatarea unor cazuri sociale reale.

„Prin propagandă vedem încercarea Rusiei de a semăna decepție și îndoială în rândul cetățenilor. Mai nou, se investește în exploatarea cazurilor sociale. Fiind vorba de cazuri de violență în familie, dispariția unor copii sau alte situații umflate artificial. Nu spun că ele nu sunt importante. Sunt. Dar vedem trolli și boți, canale și conturi pe rețele, care reacționează rapid și încearcă să inflameze și mai mult situația”, a explicat jurnalistul.

Disclaimer: Acest material este realizat de Agenția de Presă IPN. Proiectul – Europa Aproape: Informare, dialog și cooperare – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

#propagandă #razboi #Rusia #UE