Noua monedă digitală a Chinei stârnește îngrijorare în SUA

O mie de ani în urmă, când banii însemnau monede, China a inventat bancnota de hârtie. Acum, guvernul chinez creează numerar digital, într-o reimaginație a banilor care ar putea zdruncina un pilon al puterii americane.

S-ar putea să pară că banii sunt deja virtuali, deoarece cardurile de credit și aplicațiile de plată precum Apple Pay în SUA și WeChat în China elimină necesitatea facturilor sau a monedelor. Dar acestea sunt doar modalități de a muta banii în spațiul electronic. China urmărește obiectivul de a transforma ea însăși cursul legal într-un cod de computer.

Criptomonedele precum bitcoin au prefigurat un potențial viitor digital pentru bani, deși există în afara sistemului financiar tradițional global și nu sunt cursuri legale, precum numerarul emis de guverne.

Versiunea chineză a monedei digitale controlată de banca ei centrală, va oferi guvernului Chinei instrumente noi pentru a-și monitoriza atât economia, cât și populația. Prin design, yuanul digital va nega una dintre atracțiile majore ale bitcoin-ului: anonimatul pentru utilizator.

Banii digitalizaţi ar putea reordona fundamentele lumii financiare, iar faptul că un stat autoritar și totodată principalul rival al Statelor Unite va fi practic primul care va lansa o monedă digitală naţională stârneşte îngrijorare la Washington.

La mijlocul anului 2019, Facebook a anunțat că își va lansa propria criptomonedă pe cât de curând posibil. Conștientizarea faptului însă, că aceasta ar putea circula într-o bază de utilizatori mult mai vastă decât cea a oricărei comunități naţionale a generat temeri că tehnologia ar putea ameninţa monedele tradiţionale.

În timp ce autorităţile americane și-au concentrat eforturile pentru a stopa Facebook-ul, fapt care le-a reușit într-un final, China şi-a accelerat iniţiativa lansării unui „yuan digitalizat”.

Acum, băncile centrale și actorii economici de la nivel global se tem că ceea ce a plănuit Facebook-ul a fost realizat în cele din urmă de China, care în contrast dispune de un guvern autoritar și puternic.

#yuanul digital #bani digitali #criptomoneda #china

De Hramul Chișinăului, scuarul Catedralei Mitropolitane s-a transformat într-o adevărată oază de tradiții, culoare și bună dispoziție. Traian Stoianov de la RLIVE a transmis în direct din mijlocul mulțimii, surprinzând atmosfera de sărbătoare și dialogând cu meșteri populari, producători autohtoni și vizitatori veniți din toate colțurile țării.

Chișinău celebrează Hramul: RLIVE transmite în direct programul – de la liturghie până la ultimul artist pe scenă

„O zi specială, o zi deosebită, când chișinăuienii sărbătoresc Hramul Orașului”, a spus Stoianov la începutul transmisiunii, invitându-i pe oameni să participe la evenimentele organizate de Primăria Capitalei.

Programul de hram include târguri ale meșterilor populari, expoziții de produse tradiționale, degustări de bucate moldovenești, dar și un amplu concert în Piața Marii Adunări Naționale. Atmosfera din scuarul Catedralei e plină de voie bună: miros de plăcinte, ceramică pictată manual, obiecte din lemn și blană, căciuli tradiționale „țurcănești” și lădițe sculptate, fiecare cu povestea ei.

Unul dintre meșterii intervievați de Traian Stoianov a vorbit despre valoarea căciulilor din blană naturală, lucrate manual: „O căciulă bună ține 10-15 ani. Dacă e prelucrată corect, e o investiție pe termen lung.” Prețurile variază între 500 și 1500 de lei, în funcție de calitatea materialului. „Omul vrea bun și ieftin, dar așa nu se poate. Dacă e făcută cu suflet, o porți ani de zile fără griji”, a adăugat meșterul, arătând cum se coase o căciulă „țurcănească”, moștenită din tată-n fiu.

La târg au venit și vizitatori din afara Chișinăului. Un bărbat din Cobusca Veche a mărturisit că a venit „o fugă” la capitală, între două hramuri, doar ca să simtă atmosfera: „Chișinăul s-a schimbat. Să nu dea înapoi, să meargă înainte.”

Alți meșteri și-au expus lucrările din lemn, printre care lădițe sculptate manual, ploscuțe și suvenire personalizate. Fiecare ornament are o semnificație: „Rozeta solară, simbolul apei, semnele berbecului – toate înseamnă belșug, tinerețe și tărie”, a explicat un artizan.

Prețurile la aceste lucrări variază între 600 și 2500 de lei, în funcție de complexitate și tipul de lemn folosit. „E muncă de o săptămână la o singură lădiță. Finisarea cere răbdare și migală”, a spus meșterul.

Vizitatorii au fost invitați să susțină producătorii locali și să cumpere cadouri pentru cei dragi. „Veniți cu familia, bucurați-vă de tradițiile noastre, de tot ce e autentic moldovenesc”, a îndemnat Stoianov. În încheiere, a amintit și de concertul serii.