Nouă partide politice nu au prezentat rapoartele financiare pentru primul semestru al anului curent, ceea ce reprezintă 16,36% din numărul total al formațiunilor înregistrate la Agenția Servicii Publice (ASP).

Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC), alte 64 de partide politice sau 83,63% dintre formațiuni au prezentat în termenul stabilit rapoartele.

Totuși, dintre acestea, 39 (70,90 %) au prezentat raportul în formatul stabilit, adică atât prin sistemul informatic „Control Financiar”, cât și pe suport de hârtie, iar altele șapte au utilizat doar o singură modalitate.

Partidele politice, care nu au prezentat rapoartele sunt:

Partidul Socialist din Moldova
Partidul Politic Partidul Oamenilor Muncii
Partidul Politic NOUA OPȚIUNE ISTORICĂ
Partidul „Moldova Unită – Eдиная Молдова”
Partidul Conservator
Partid Politic Partidul „RENAŞTERE”
Partidul Politic Moldovenesc „Ai Noștri”
Partidul Politic „Partidul Progresului Național”
Partidul Politic Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei

Totodată, cifrele arată o îmbunătățire a situației privind raportarea financiară semestrială a partidelor față de aceeași perioadă a anului 2021. Din cele 53 partide politice înregistrate la acel moment, doar 35 (66,03%) au depus rapoartele cu respectarea termenului legal.

De asemenea, se atestă îmbunătățiri și la aspectul prezentării rapoartelor în formatul stabilit atât pe suport de hârtie, cât și prin sistemul informatic. Doar 24 (45,28 %) formațiuni au ținut cont de prevederile sus-menționate, la prezentarea rapoartelor pentru semestrul întâi din 2021.

CEC reamintește faptul că partidele politice urmau să prezinte raportul privind gestiunea financiară pentru semestrul I al anului curent până la 15 iulie curent. Neprezentarea raportului în termenul și formatul stabilit conform legii, inclusiv prezentarea unor date incomplete și utilizarea contrar destinaţiei a alocaţiilor de la bugetul de stat constituie încălcări a prevederilor legale privind gestiunea financiară a partidelor politice. Aceste fapte se consideră contravenție și sunt pasibile de răspundere contravențională.

Precizăm că, în prezent, la ASP sunt înregistrate 55 de partide politice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CEC #Partide politice #raport financiar

Cheltuielile pentru întreținerea aparatelor Președinției, Guvernului și Parlamentului vor reprezenta mai puțin de 2% din bugetul total al reformei salarizării în sectorul bugetar. Declarația a fost făcută de ministra Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Rezomat” de la Realitatea TV, unde a comentat proiectul noii legi a salarizării, pregătit de autorități.

Potrivit ministrei, salariul de bază al deputaților va crește de peste două ori, de la 20.800 de lei în prezent, până la aproximativ 45.000 de lei brut pe lună (înainte de impozitare).

„Vreau să vă asigur că cheltuielile pentru tot ce ține de aparatul Președinției, Guvernului și Parlamentului constituie mai puțin de 2% din costul total al legii salarizării”, a declarat Belous.

Ministra a explicat că, odată cu majorarea salariului de bază, va fi revizuit și sistemul de plăți suplimentare pentru deputați. Până acum, pe lângă salariul de bază de aproximativ 20.000 de lei, parlamentarii beneficiau de diverse prime și compensații neimpozabile. Reforma prevede includerea celei mai mari părți a veniturilor în salariul oficial, transparent, concomitent cu reducerea sau eliminarea unor plăți suplimentare.

Majorări importante sunt prevăzute și pentru alte funcții de conducere în stat. Salariul președintei Republicii Moldova ar urma să crească de la 22.300 la 55.000 de lei lunar. Victoria Belous consideră că această majorare este justificată, întrucât leafa șefei statului nu a mai fost modificată din 2020, iar funcția presupune un nivel maxim de responsabilitate. Creșteri similare sunt prevăzute și pentru prim-ministru și președintele Parlamentului.

Noua reformă a salarizării în sectorul bugetar ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. În prezent, Guvernul așteaptă avizul Comisiei Europene, iar proiectul ar urma să fie aprobat în luna noiembrie.

Costul total al reformei va depăși 4,6 miliarde de lei. Potrivit autorităților, cea mai mare parte a banilor va fi direcționată către angajații cu salarii mici din sectorul public.

Peste 57% din bugetul reformei va fi alocat domeniului educației, inclusiv personalului tehnic și auxiliar. De asemenea, aproximativ 50.000 de angajați din sectorul public, printre care bone, bucătari și asistenți sociali, vor beneficia de majorări salariale. În prezent, aceștia primesc salarii apropiate de minimul pe țară, de 6.300 de lei, iar veniturile lor lunare ar urma să crească, în medie, cu 20–22%, ceea ce înseamnă între 2.000 și 2.600 de lei în plus.

Victoria Belous a mai declarat anterior că salariul său actual este de aproximativ 42.000 de lei net (52.000 de lei brut) și a precizat că funcția de ministru al Finanțelor nu este vizată de majorări prin noua reformă.