Platforma de comunicare a lui Donald Trump, fostului președinte al Statelor Unite, „De la biroul lui Donald J Trump”, creată după blocarea paginilor sale de socializare, a fost definitiv închisă. Acest lucru a fost raportat de BBC cu referire la purtătorul de cuvânt al lui Trump, Jason Miller.

Site-ul „de la biroul lui Donald J Trump”, adesea denumit blogul celui de-al 45-lea președinte sau rețeaua sa socială personală, a postat diverse mesaje de la Trump, similare cu ceea ce obișnuia să posteze anterior pe rețelele de socializare.

De asemenea, Miller a confirmat pe pagina sa de Twitter că Trump ar putea reapărea în curând pe rețelele de socializare. Cu toate acestea, unde exact nu este încă clar.

“The Desk of Donald J. Trump” section of President Trump’s website has been removed and will not be returning per @JasonMillerinDC.

Perhaps this is a precursor to him joining another social media platform?

— Amy Tarkanian (@MrsT106) June 2, 2021

Platforma online a lui Trump:

Platforma From the Desk of Donald J Trump a fost lansată luna trecută pentru a posta conținutul fostului președinte în urma blocării paginilor sale de socializare.
În ianuarie 2021, conturile de Facebook și Instagram ale lui Donald Trump au fost blocate în legătură cu evenimentele din 6 ianuarie, când susținătorii săi au luat cu asalt clădirea Congresului SUA.
De asemenea, administrația Twitter a blocat definitiv contul lui Trump și ulterior a blocat conturile care au publicat declarații de pe site-ul fostului președinte.

#blocare #Donald Trump #platforma

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.