Noile autorități siriene au cerut oficial Rusiei extrădarea fostului președinte Bashar al-Assad, care s-a refugiat la Moscova după ce Damascul a fost capturat de rebeli în decembrie 2024. Liderul noii administrații siriene, Ahmed al-Sharaa, a discutat această solicitare cu adjunctul ministrului rus de externe, Mihail Bogdanov, scrie Rupor.md cu referire la Reuters.

O delegație rusă, condusă de reprezentantul special al Kremlinului pentru Siria, Aleksandr Lavrentiev, a vizitat pentru prima dată Damascul pe 28 ianuarie, după prăbușirea regimului Assad. În urma întâlnirii, autoritățile siriene au transmis că Rusia și-a exprimat sprijinul pentru „schimbările pozitive” din țară.

Totodată, noul guvern sirian a subliniat că relațiile cu Rusia trebuie să țină cont de „greșelile trecutului” și să respecte voința poporului sirian. În acest context, Damascul a cerut și despăgubiri din partea Moscovei pentru pagubele suferite.

Între timp, Kremlinul negociază cu noile autorități siriene pentru a-și menține bazele militare strategice din Tartus și Hmeimim, considerate esențiale pentru prezența sa în regiune. Pierderea acestora ar putea slăbi semnificativ capacitățile militare ale Rusiei în Orientul Mijlociu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bashar al-Assad #Siria

Președinta Maia Sandu explică de ce promisiunile privind majorarea salariilor profesorilor sunt acum dificil de realizat. Șefa statului a declarat la postul public de radio că autoritățile nu puteau anticipa, la începutul anului 2026, o serie de evenimente care aveau să afecteze economia și finanțele publice.

„Statul nu avea de unde să știe în ianuarie că va fi războiul din Iran, că vor crește iarăși prețurile la resursele energetice, că nu va reuși să promoveze o variantă mai ambițioasă a politicii fiscale”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit președintei, pentru ca statul să poată majora salariile, trebuie mai întâi să colecteze suficiente venituri la buget. Într-o perioadă marcată de incertitudini, însă, prognozele privind veniturile pot fi date peste cap.

„Trebuie să aduni bani la buget ca să poți să îi împarți după asta. Și dacă nu reușești să îi aduni, sau dacă aduni mai puțin, atunci lucrurile se întâmplă mai altfel decât planifici la începutul anului”, a explicat șefa statului.

Maia Sandu susține că situația este complicată de incertitudinea economică, deoarece autoritățile pot estima mai ușor cheltuielile decât veniturile pe care le va avea statul: „Pe cheltuieli e clar că știi cât vrei să dai, e mai greu să știi ce venituri vei avea”, a spus ea.

În același timp, președinta afirmă că profesorii au motive să aștepte majorările salariale și că Guvernul trebuie să găsească soluții.

„Sigur că oamenii așteaptă aceste majorări și ei sunt îndreptățiți să aștepte aceste majorări. Eu sper că Guvernul va veni cu niște soluții care sunt bune sau suficient de bune pentru toți cei care au nevoie de aceste majorări acum, nu peste jumătate de an”, a conchis președinta.

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) din Republica Moldova a anunțat oficial începerea unor acțiuni de protest organizate, prima manifestație fiind programată pentru miercuri, 19 august 2026, în fața Guvernului de la Chișinău, din cauza amânării majorărilor salariale promise pentru 1 septembrie. Sindicaliștii acuză Executivul de încălcarea angajamentelor luate în cadrul reformei bugetar-fiscale și avertizează că, în lipsa unei decizii favorabile, acțiunile vor escalada pe parcursul întregii toamne.