Noile autorități siriene au cerut oficial Rusiei extrădarea fostului președinte Bashar al-Assad, care s-a refugiat la Moscova după ce Damascul a fost capturat de rebeli în decembrie 2024. Liderul noii administrații siriene, Ahmed al-Sharaa, a discutat această solicitare cu adjunctul ministrului rus de externe, Mihail Bogdanov, scrie Rupor.md cu referire la Reuters.

O delegație rusă, condusă de reprezentantul special al Kremlinului pentru Siria, Aleksandr Lavrentiev, a vizitat pentru prima dată Damascul pe 28 ianuarie, după prăbușirea regimului Assad. În urma întâlnirii, autoritățile siriene au transmis că Rusia și-a exprimat sprijinul pentru „schimbările pozitive” din țară.

Totodată, noul guvern sirian a subliniat că relațiile cu Rusia trebuie să țină cont de „greșelile trecutului” și să respecte voința poporului sirian. În acest context, Damascul a cerut și despăgubiri din partea Moscovei pentru pagubele suferite.

Între timp, Kremlinul negociază cu noile autorități siriene pentru a-și menține bazele militare strategice din Tartus și Hmeimim, considerate esențiale pentru prezența sa în regiune. Pierderea acestora ar putea slăbi semnificativ capacitățile militare ale Rusiei în Orientul Mijlociu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bashar al-Assad #Siria

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.